marți, 31 decembrie 2013

Primul Cluster Agro-Industrial din România

© 2014 Microsoft Corporation · © 2013 Nokia

http://www.agrotransilvaniacluster.ro/  https://www.facebook.com/agrotransilvaniacluster/info
Misiunea Clusterului Agro-Food-Ind Napoca o reprezintă promovarea colaborării şi cooperării între entităţile de afaceri, din sectorul agro-industrial, mediul academic şi de cercetare, dar şi încurajarea procesului de restructurare competitivă a sectorului şi asigurarea participării în multiple proiecte comerciale, naţionale şi internaţionale. În acest sens, membrii ASOCIAŢIEI „CLUSTERUL AGRO-FOOD-IND NAPOCA” au decis să se asocieze pentru sprijinirea dezvoltării sectorului agro-industrial, cu scopul declarat de a susţine creşterea competitivităţii asociaţiei, precum şi a fiecărui membru în parte, atât pe piaţa naţională, dar şi internaţională.
În contextul în care, în ultima perioadă de timp, se vorbeşte tot mai des despre dezvoltarea durabilă a judeţului, considerăm oportun să reunim la aceeaşi masă reprezentanţi ai producătorilor agricoli clujeni, ai procesatorilor şi, nu în ultimul rând, ai marilor companii de retail, pentru a pune la punct acea strategie durabilă, comună, de dezvoltare a sectoarelor amintite la nivelul întregului judeţ.
În contextul în care proiectele europene din perioada 2014-2020 necesitîă o pregătire extrem de serioasă, avem convingerea că iniţiativa Consiliului Judeţean Cluj, una în premieră la nivel naţional, va genera un proiect de succes care va contribui esenţial la consacrarea judeţului Cluj drept un model de bune practici în domeniul agroindustrial. În aceleaşi timp a reprezentat o premieră inclusiv din perspectiva faptului că este pentru prima dată când discutăm cu reprezentanţii marilor lanţuri de magazine despre posibilitatea introducerii, în mod real şi efectiv, a producătorilor autohtoni, pe rafturile supermagazinelor. Putem construi împreună o strategie care să asigure piaţa de desfacere a produselor realizate la nivelul judeţului, respectiv al regiunii, concomitent cu scăderea importurilor. Clusterul AGRO-FOOD-IND Napoca va asigura dezvoltarea sectorială a domeniilor reprezentate în acest Cluster, iar responsabilii fiecărui sector vor crea oportunităţi pentru accesarea de fonduri europene dar şi pentru susţinerea punctuală a membrilor acestei asociaţii.
Obiectivele generale ale clusterului se referă, în principal, la crearea şi promovarea unui cadru armonios de interacţiune între toţi factorii interesaţi care activează pe lanţul de valoare în domeniul agro-industrial; dezvoltarea unei platforme de cercetare-dezvoltare-inovare şi orientarea sectorului privat către inovare şi transfer tehnologic; susţinerea şi promovarea unor proiecte de interes comun, inclusiv proiecte de dimensiuni mari, transfrontaliere; sprijinirea integrării ofertei de educaţie cu nevoile reale ale mediului de afaceri din domeniul agro-industrial; promovarea şi încurajarea spiritului antreprenorial oferind soluţii pertinente pentru reînnoirea şi modernizarea sectorului; crearea de instrumente şi canale optime pentru gestionarea eficientă a informaţiilor şi oportunităţilor din domeniu; dezvoltarea de parteneriate, în ţară şi străinătate, în scopul atingerii obiectivelor asocierii; promovarea de iniţiative legislative menite să corecteze – sau, dupa caz – să reglementeze anumite aspecte de interes pentru sectorul de activitate; identificarea oportunităţilor de colaborare în direcţia susţinerii financiare prin diverse programe, parteneriate, instrumente şi/sau operaţiuni bancare; organizarea şi participarea de/la forumuri, simpozioane, conferinţe, seminarii, dezbateri etc, în ţară şi străinătate; elaborarea de proiecte pe diverse domenii menite să asigure atât dezvoltarea asociaţiei cât şi a membrilor sau altor structuri interesate din domeniu; desfăşurarea oricăror activităţi necesare atingerii scopului şi obiectivelor asocierii.
Constituirea clusterului agro-industrial are la bază viziunea actualei conduceri a Consiliului Judeţean Cluj potrivit căreia dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a întregului judeţ, cu eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele zone ale judeţului şi, mai ales, dintre mediul urban şi cel rural, reprezintă o prioritate a absolută ce marchează întregul mandat al noii administraţii judeţene. În acest sens, din dorinţa de a asigura dezvoltarea durabilă a judeţului, în general, şi a mediului rural în special, conducerea forului administrativ judeţean a considerat ca fiind mai mult decât necesară susţinerea revitalizării sectorului agro-industrial clujean. Pentru aceasta, primul demers promovat de administraţia judeţeană se referă la crearea cadrului adecvat care să îi reunească pe principalii actori din domeniu, prin constituirea Clusterului Agro-Food-Ind Napoca.
Publicat de

A fost constituit, în premieră naţională, Clusterul Agro-Food-Ind Napoca

Scris de: Redactia Cluj Data: 22 februarie, 2013 
Consiliul Judeţean Cluj a găzduit întâlnirea de lucru prilejuită de constituirea clusterului Agro-Food-Ind Napoca, cluster menit să reunească cei mai importanţi actori ai sectorului agro-industrial clujean.
La întâlnire au participat, alături de vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Cluj, domnii Ioan Oleleu şi Vakar Istvan, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ şi cercetare legate de sectorul agro-industrial, ai agenţilor economici din domeniu, ai asociaţiilor de producători agricoli şi crescători de animale precum şi reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor publice cu atribuţii în domeniu. Totodată, având în vedere atât importanţa cât şi caracterul inovator al proiectului, la întâlnire au participat şi o serie de aleşi locali printre care consilierii judeţeni Remus Lăpuşan, Axente Husar, Lorinczi Zoltan Laszlo, Andreea Morar, precum şi domnul consilier local Dan Morar
Misiunea Clusterului Agro-Food-Ind Napoca o reprezintă promovarea colaborării şi cooperării între entităţile de afaceri, din sectorul agro-industrial, mediul academic şi de cercetare, dar şi încurajarea procesului de restructurare competitivă a sectorului şi asigurarea participării în multiple proiecte comerciale, naţionale şi internaţionale. În acest sens, membrii ASOCIAŢIEI „CLUSTER AGROFOODIND NAPOCA” au decis să se asocieze pentru sprijinirea dezvoltării sectorului agro-industrial, cu scopul declarat de a susţine creşterea competitivităţii asociaţiei, precum şi a fiecărui membru în parte, atât pe piaţ›a naţ›ională, dar şi internaţională.
„În contextul în care, în ultima perioadă de timp, se vorbeşte tot mai des despre dezvoltarea durabilă a judeţ›ului, am considerat oportun să reunim la aceeaşi masă reprezentanţi ai producătorilor agricoli clujeni, ai procesatorilor şi, nu în ultimul rând, ai marilor companii de retail, pentru a pune la punct acea strategie durabilă, comună, de dezvoltare a sectoarelor amintite la nivelul întregului judeţ›.
În contextul în care proiectele europene din perioada 2014-2020 necesită o pregătire extrem de serioasă, avem convingerea că iniţiativa Consiliului Judeţean Cluj, una în premieră la nivel naţional, va genera un proiect de succes care va contribui esenţial la consacrarea judeÈ›ului Cluj drept un model de bune practici în domeniul agroindustrial. În aceleaşi timp, întâlnirea de astăzi a reprezentat o premieră inclusiv din perspectiva faptului că este pentru prima dată când discutăm cu reprezentanţii marilor lanţuri de magazine despre posibilitatea introducerii, în mod real şi efectiv, a producătorilor autohtoni, pe rafturile supermagazinelor. Sunt convins că putem construi împreună o strategie care să asigure piaţa de desfacere a produselor realizate la nivelul judeţului, respectiv al regiunii, concomitent cu scăderea importurilor. Clusterul AGROFOODIND Napoca va asigura dezvoltarea sectorială a domeniilor reprezentate la discuţia de astăzi iar responsabilii fiecărui sector vor crea oportunităţi pentru accesarea de fonduri europene dar şi pentru susţinerea punctuală a membrilor acestei asociaţii” a declarat iniţiatorul şi coordonatorul acestui proiect, dl. Ioan Oleleu, vicepreşedintele CJ Cluj.

Constituirea clusterului agro-industrial are la bază viziunea actualei conduceri a Consiliului Judeţean Cluj potrivit căreia dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a întregului judeţ, cu eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele zone ale judeţului şi, mai ales, dintre mediul urban şi cel rural, reprezintă o prioritate a absolută ce marchează întregul mandat al noii administraţii judeţene. În acest sens, din dorinţa de a asigura dezvoltarea durabilă a judeţului, în general, şi a mediului rural în special, conducerea forului administrativ judeţean a considerat ca fiind mai mult decât necesară susţinerea revitalizării sectorului agro-industrial clujean. Pentru aceasta, primul demers promovat de administraţia judeţeană se referă la crearea cadrului adecvat care să îi reunească pe principalii actori din domeniu, prin constituirea Clusterului Agro-Food-Ind Napoca.
Publicat de

Cinci realizări agricole care ne-au plăcut în 2013

Anul calendaristic pe care îl încheiem astăzi a adus multe schimbări pozitive în agricultură, dar și nelipsitele probleme și necazuri. Pentră că pășim în 2014, am zis că e bine ca cele rele să se spele, iar cele bune să se-adune, așa că am întocmit un rezumat personal al realizărilor din agribusiness care ne-au plăcut nouă cel mai mult. Vă invităm să ne spuneți și părerea dumneavoastră! 
Recoltele bune. Cu o vreme ”de poveste, culturile agricole au fost răsfățate în acest an cu soare și precipitații exact cât scrie la carte că este nevoie pentru a se obține recolte perfecte. Ceea ce s-a și întâmplat, iar pentru agricultorii cu posibilități de stocare, ce nu au fost forțați să vândă în toamnă, profitul va fi unul frumușel către primăvara anului ce tocmai bate la ușă.
Plata subvențiilor directe la timp.MinisterulAgriculturii și APIA au reușit să îndeplinească un vis al fermierilor români: plata la timp a subvențiilor. Este pentru prima dată când un avans de 50% din sume ajung în contul agricultorilor înainte de finele anului. Restul vor fi virați până la începutul campaniei agricole de primăvară din 2014.
O federație de fermieri a depus documentarea pentru înființarea primului fond mutual agricol. Îndelung dezbătută, legea ce permite ca fermierii să își pună bani deoparte și să primească în același timp sprijin de la Guvern și UE face ca viitoarele calamități să nu mai pună agricultura națională la pământ, așa cum s-a întâmplat în 2012, spre exemplu.
Pentru prima dată în ultimii ani, Guvernanții și Parlamentul României au conlucrat la o serie de legi menite să vină în sprijinul fermierilor. Ajutoare de minimis, Statutul producătorului, Legea pajiștilor sau Prima intabulare sunt câteva dintre măsurile legislative în concordanță cu nevoile mediului rural.
Consolidarea imaginii agriculturii ca și ramură de bază a economiei și recunoașterea valorii și experienței profesionale a unor importanți reprezentanți ai fermierilor. Pentru prima dată după mulți ani, sectorul agricol este o vedetă în mass-media românească și tot mai mulți lideri de opinie spun că agricultura va fi principalul motor de creștere economică a României în următoarea perioadă.
Publicat de

Agricultorii sunt îngrijorați: Lipsa zăpezii amenință culturile de cereale

Agricultorii moldoveni sunt îngrijoraţi că, dacă nu va ninge în timpul apropiat, cerealele semănate în această toamnă ar putea să îngheţe dacă vremea se răcește. Potrivit agricultorilor, cerealele au încolțit deja, iar zăpada ar proteja plantele de un eventual îngheţ.
„Acum plantele sunt într-o stare foarte bună, au înălţimea normală acolo unde au fost semănate la timp, au adunat şi zahărul necesar pentru dezvoltare. Mai proastă este situaţia la acei agricultori care au întârziat semănatul. Totuşi, dacă temperaturile vor continua să crească şi vor ajunge la + 6-8 grade la sol, plantele vor avea de suferit”, a subliniat Nicanor Buzovoi.
Grâul de toamnă are nevoie de câţiva centimetri de zăpadă ca să izoleze pământul de aerul rece din atmosferă şi să nu îngheţe până la primăvară.
Cu toate acestea, meteorologii anunţă temperaturi de până la plus 8 grade Celsius în următoarele câteva zile. Până la întâi ianuarie precipitaţii nu se prevăd.
Sursa: evz.md
Publicat de

Anul 2014 poate aduce legea salvării miilor de fermieri cercetați penal pentru fals în declarații la APIA

Situația celor aproape zece mii din întreaga țară, care au beneficiat în perioada 2007-2010 de subvenții europene prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Alba (APIA), iar acum sunt cercetați penal pentru fals în declarații și obligați totodată să restituie banii obținuți (n.a. prima pe cap de animal) în perioada amintită, este pe cale de a se rezolva pozitiv.
Astfel, în Parlamentul României a fost depus un proiect de lege prin care cei 9.700 de beneficiari ai subvențiilor pentru un efectiv de 237.000 de capete de animale ar putea fi exonerați de la restituirea banilor primiți ca urmare a verificărilor făcute insituțiile statului abilitate în domeniul controlului.
Conform acestui proiect de lege, depus la Senatul României la sfârșitul lunii septembrie, se reglementează faptul ca beneficiarii plăților naționale directe complementare în domeniul zootehnic din campania 2007 – 2011 să nu mai restituie sumele încasate în această perioadă, iar solicitările de subvenții depuse în perioada menționată să fie eligibile fără a se ține cont de declarația pe propria răspundere privind lipsa datoriilor restante la bugetul de stat și la cel local.
Această inițiativă legislativă vine să reglementeze situația unor beneficiari ai subventiilor în domeniul zootehnic care, conform Ordinelor MADR nr. 295/2007, 98/2010 și 215/2010, implementate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, trebuiau să nu aibe datorii la bugetul de stat și la cel local pentru a primii sprijinul financiar.
Directorul general adjunct al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), albaiulianul Nicolae Popa a declarat pentru ziarul “Unirea”: ”Consider că proiectul de lege depus la sfârșitul lunii septembrie 2013 reprezintă un act firesc pentru a nu împovăra și mai mult situația celor care lucrează într-un sector atât de important pentru economia românească, respectiv cel zootehnic. Este un efort financiar important, dar necesar, suma fiind de aproximativ 26 de milioane de lei care vor fi suportați din bugetul Ministerului Agriculturii .
Această propunere vine ca urmare a numeroaselor sesizări de la fermierii aflați în această situație generată din anumite ambiguități legislative în totală neconcordanță cu realitățile de pe teren. Mai mult, aproximativ 1.000 de crescători de animale județul Alba se confruntă cu această problemă.
Am insistat să aduc la cunoștiința producătorilor agricoli acest proiect de lege care abordează o problemă atât de importantă considerând că prin adoptarea lui lucrurile se vor așeza în matca lor firească. Sper că aceste situații nu mai apară în viitor pentru a nu îngreuna activitatea crescătorilor de animale.”
TEXT LEGE:
“Sumele reprezentând primele beneficiarilor plăţilor naţionale directe complementare in sectorul zootehnic pe care aceştia trebuie să le restituie ca urmare a titlurilor de creanță emise în urma verificărilor efectuate către centrele județene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura dispuse prin deciziile emise de camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti în cadrul misiunii “Auditul performantei privind implementarea, administrarea şi gestionarea programului de identificare şi înregistram a animalelor şi a utilzării bazei de date în acordarea subvenţiilor si a altor forme de sprijin din partea statului pentru perioada 2007 – 2010, inclusiv penalităţile dc întârziere, nu se mai recuperează.
(2) Titlurile de creanță/notificările de punere în întârziere, emise de către Centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultura sau a municipiului Bucureşti pentru punerea în aplicare a deciziilor emise de camerele de conturi judeţene si a municipiului Bucureşti prevăzute la alin.(l) sunt anulate prin efectul prezentei legi.
(3) Sumele recuperate sau după caz, depuse voluntar de către beneficiarii plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic în contul de subvenţii al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agriculturi până Ia data intrării în vigoare a prezentei legi. în baza titlurilor de creanţa / notificări de punere în întârziere, emise de către Centrele judeţene ale Agenţiei de Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultura sau a municipiului Bucureşti pentru punerea în aplicare a deciziilor prevăzute la alin. 1 se restituie.”
EXPUNERE DE MOTIVE
“Odală cu aderarea României la Uniunea Europeană, agricultorii din ţara noastră au primit sprijin comunitar sub formă de plăţi directe prin Fondul European de Garantare ‘în Agricultură în baza Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comuna pentru schemele de sprijin direct în cadrul poli tic ii agricole comune şi de s labili re a amunii or a cheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. î 452/2001, (CE) nr. 14512001. (CE) nr, 1454/200L (CE) nr. 1868/94, (CE) nr, 125L I 999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. / 673/2(100, (CEE) nr, 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 şi a Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori w cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006. (CE) nr, 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003.
De asemenea, tot în baza acestor regulamente. România avea posibilitatea acordării de plăţi naţionale dirccre complementare, finanţate din bugetul naţional. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr, 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care s-au acordat in agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea ari- 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură» publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1 nr. 1043 din 29 decembrie 2006. s-a reglementat aprobarea schemelor de plăţi directe şi piăţi naţionale directe complementare (PNDC), care se acordă în agricultura începând cu anul 2007.
In conformitate cu prevederile art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului iir. 125/20 OG, aprobata cu modificări şi completări prin L.c?gea nr.139/2007, cu modificările ulterioare, prin ordin al ministrului agriculturii se stabilesc modul de implementare, condiţiile specifice şi criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare.
In acest sens. în anii 2007 – 2010 au fost aprobate ord/ne pentru stabilirea modului de implementare, a condicilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare m sectorul zootehnic, in acord cu reglementările corn unt rare in domeniu, respectiv Ordinul MADR nr. 295/2007 pentru speciile bovine şi ovine/caprine, iar apoi Ordinul nr.98/2010 pentru specia ovine/caprine şi Ordinul nr.215/2010 pentru specia bovine, implementate de MADR prin Agenţia de Plaţi şî Intervenţie în Agricultura.
Ordinele adoptate în perioada 2007-2010 conţineau o prevedere care stipula că producători și agricoli pentru a beneficia de plăţile naţionale directe complementare trebuie să nu aibă daiorii la bugetul de stat şi ia bugetul local, în acest sens aceştia depunand o declaraţie pe propria răspundere. începând cu anul 2011. aceste cerinîe nu au mai fost incluse în ordinele adoptata, respectiv Ordinul nr. 108/2011 pentru ovine/caprine şi Ordinul 165/201 j pentru bovine.
Conform cerinţelor comunitare, autorităţile romane au notificat Comisiei Europene condiţiile tehnice privind acordarea PNDC incluse în aceste ordine, fără a transmite irilcgral prevederile ordinelor respective, novând această obligaţie. Condiţiile tehnice înaintate oficial Comisiei Europene răspundeau cerinţelor specifice comunitare privind pachetul financiar aplicabil, lipul beneficiarilor, numărul de capete de animale eligibile, condiţia privind existenţa datoriilor nefiind notificată, deoarece aceasta nu se regăsea într-o normă comunitară specifică.
Urmare efectuării auditului performanţei privind implementarea, administrarea şi gestionarea programului de identificare şi înregistrare a animalelor şi a utilizării bazei de dale in acordarea subvenţiilor şi altor forme de sprijin din partea stat uf u f\ în anul 2011, de către Curtea de Conturi a Românie;, prin Camerele sale judeţene de Conturi. în sarcina majorităţii centrelor judeţene aie APIA. s-c
Situaţia extraordinară se motivează prin necesitatea urgentă de adoptare a unei noi reglementari in domeniul piftiile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, în vederea evitării iniţierii procedurii de infrigemeni împotriva României.”
Foto: Gorjeanul.ro
Publicat de

Hala CEPTRA - o solutie Frisomat pentru industria alimentara

Versatilitatea solutiilor constructive FRISOMAT reprezinta un atu major pentru clientii companiei noastre.
De data aceasta un nou proiect inovator s-a bucurat de o finalitate pe masura, intr-un domeniu in care conditiile de igiena in domeniul alimentar sunt extrem de stricte.
Si cum unei destinatii speciale i se cuvine si o solutie deosebita, iata cateva date importante despre acest proiect:
Investitor si beneficiar: PATRICIAN TRAINING SRL
Antreprenor general: PEEJAY CONSULTING SRL
Domeniu: industrie alimentara
Destinatia halei: unitate de procesare moluste si peste
Amplasament: judetul Constanta

Tip de hala: CEPTRA - ofera marele avantaj ca se poate realiza foarte usor un tavan fals, cu prindere directa de talpa orizontala a fermei cu zabrele si astfel rezulta intre acoperis si tavan un pod tehnic, pe unde pot fi pozitionate toate instalatiile electrice, termice, sanitare, de frig ce intervin la o unitate de productie alimentara.

Dimesiunile halei: 20,5m x 37m x 5m

Specificul acestei activitati de procesare si congelare a molustelor a impus prin proiect prevederea panourilor sandwich de la compartimentarile interioare si de la tavan cu un film special din PVC rigid, agrementat pentru aceasta activitate desfasurata. 

Acest film are rolul de a asigura atat conditiile de igiena cat si pe cele de protectie anticoroziva a peretilor de compartimentare. 
De asemenea, tot conform normelor HACCP, la toate imbinarile compartimentarilor interioare sunt montate profile sanitare, cu rol in ingenizarea usoara a acestor spatii de lucru.
Camere de frig realizate din panouri sandwich cu grosimea 150mm (depozit de congelate – 18 grade C, tunel congelare – 32 grade C).
Criterii pe baza carora s-a ales solutia Frisomat:
- Experienta indelungata in proiectarea halelor pentru domeniul industriei alimentare si nu numai
- Utilizarea de materiale certificate si agrementate pentru industria alimentara (structura metalica complet galvanizata si panourile sandwich)
- Un singur furnizor hala si accesorii, productie proprie, termen redus de productie si livrare in santier a materialelor
- Personal calificat in domeniul constructiilor metalice
- Montaj rapid datorat solutiilor constructive standardizate si optimizate
- Montaj realizat cu echipe si utilaje proprii
- Termen fix de incepere/finalizare montaj
- Garantia solutiei complete - proiectare, productie si montaj



Publicat de

OMEGA PLUS - o excelenta solutie propusa de Frisomat pentruagricultura

Indiferent de domeniul in care o companie lucreaza, cel mai adesea apar necesitati legate de spatiul de depozitare pentru materiale si materii prime. Iar solutiile trebuie sa fie pe masura cerintelor, oferind flexibilitate, versatilitate, aplicabilitate maxima.
FRISOMAT si-a asumat aceste provocari si isi continua rolul inovator oferind clientilor proprii o noua solutie constructiva, hala OMEGA+. O solutie unica in tara datorita tipului de structura galvanizata la cald, care confera o rezistenta mai buna in timp si intretinere minima.
Un prim beneficiar al acestui nou si deosebit proiect este Intreprinderea Individuala HODOROGEA ECATERINA, din Ciocanesti, judetul Calarasi.
Destinatia halei este depozit de cereale.
Dimensiunile constructiei sunt urmatoarele: 15m latime, 37m lungime, 6.3m inaltime
Constructia este ridicata pe un soclu perimetral din beton armat, cu inaltimea de 1.5m, astfel incat inaltimea utila sub grinda este de 7.5m. Acest soclu are dublu rol: este util pentru a prelua impingerile generate de gramada de cereale si al doilea pentru a proteja structura metalica de cupa incarcatorului frontal, utilizat la incarcarea cerealelor.
Un avantaj al acestei solutii este faptul ca structura metalica a acestui tip de hala permite deschideri libere intre 12m si respectiv 20m si inaltimi destul de mari, intre 6m si 6,80m. Trebuie sa adaugam si faptul ca structura este complet galvanizata (strat zinc 275 gr/m2), oferind o protectie anticoroziva absolut necesara, daca tinem cont de umiditatea provenita de la cereale.
Dat fiind faptul ca cerealele trebuie depozitate doar in spatii autorizate, sistemele de hale Frisomat acopera si acest aspect extrem de important din domeniul agriculturii, compania asigurand certificate de compatibilitate pentru materialele produse si utilizate la realizarea halelor de depozitare pentru produsele agricole sau alimentare. 
Alegerea acestui tip de hala semirotunda OMEGA+ aduce in timp un mare avantaj beneficiarilor, in ceea ce priveste costurile reduse de intretinere. Acest tip de hala nu necesita jgheaburi si burlane, care pe timpul iernii sunt expuse deteriorarii cauzate de caderile masive de zapada. 
De asemenea fundatiile rezultate pentru sustinerea acestui tip de hala semirotunda sunt considerabil mai mici decat cele generate de o structura clasica cu acoperis in doua ape.


Tinand cont de cele prezentate mai sus, putem spune ca acest tip de hala reprezinta solutia cea mai avantajoasa din punct de vedere economic pentru agricultura.
Publicat de

Ce dorim să realizăm?

După aproximativ 22 de ani de prezență în presă și 50 de ani în mediul rural, am putea spune că știm ce vrem să facem și cum, dar se pare că și în mediul rural există o serie de dezvoltări tehnologice și tehnice pentru care se impune o mai rapidă și detailată informare chiar pe categorii de activități! 
Așa s-a propus pornirea unei reviste care să se ocupă de specificitatea activităților gospodarilor din mediu cooperatist precum și pentru a se putea informa și să se facă pași spre o viață sănătoasă și în zonele montane. Denumirea noului organ de presă acoperă specificitatea activităților într-un mediu cooperatist, dar nu de tip colectivist sau CAP-ist ci unei model european!
Deși în țara noastră există mai multe legi care se ocupă de cooperative incă și acum sunt specialiști care confundă mediul cooperatist cu agent economic, care sunt prezenți în mediul economic.
Insăși forțarea folosirii obligatorie a denumiri ”Societatea Cooperatistă” este inadecvat.  În denumirea unităților economice cu numele de ”cooperativă”, deja acoperă principiile cooperării iar adăugirea denumiri că ea ar fi - în plus - și o ”societate” - după părerea noastră - este total greșit.
Dacă însă se vrea a se pune impozite asemănătoare agenților economici s-ar putea ca forma această de lucru să nu fie agreată de mulți pe lângă faptul că știrbește unele principii ale ideii cooperării.
În mediul rural din zonele montane cooperativele nu au fost agreate, dată fiind și specificul anotimpurilor și existența monoculturilor- creșterea animalelor sau a exploatațiilor forestiere...
Odată cu introducerii noilor realizări prin agro-, ecoturism și tehnologii noi precum și soiuri rezistente la anotimpurile extreme viața celor din mediu montan a devenit mai bună.
Evenimentele din 89 au adus un nou flux de informații care în liniște și mai greoi, dar au arătat noi posibilități care aduc înbunătățirea calității vieții în mediul montan.
Revigorarea prevăzută de specialiști de altă dată - cum era prof. Radu Rey - a devenit o realitate zilelor noastre.
Producerea unor bunuri agro-zootehnice precum și produsele ecologice au arătat, că și în mediul montan se poate trăi decent.
Pentru gospodarii maghiari din zonele de munte s-a elaborat o revista electronică (Furnica Ardeleană) încă de acum 3 ani și se impunea să se elaboreze una și în română. Apariția variantei românești ”Cooperatorul Montan” a fost posibil printr-o colaborare a Cooperativei Rișca cu Asociația gospodarilor HANGYA(Furnica). In anul ce a trecut(2013) a fost elaborat și tipărit 4 numere.
Revista Cooperatorul Montan a ajuns să se dezvolte și se impunea și o variantă electronică, cel care citiți acum!  
Colectivul redacțional speră că și acest organ de presă v-a ajunge la vizionare asemănătoare cu revista Furnica ( Cooperatorul Montan)
Publicat de
Abonați-vă la: Postări (Atom)