Procedeu inovator de prelucrare a cânepii

https://ro.stiri.yahoo.com/arad-procedeu-inovator-prelucrare-c%C3%A2nepii-184617203.html

De Digi24 | digi24.ro 

Cercetătorii de la Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad au descoperit o metodă de a prelucra cânepa, care ar putea relansa cultivarea industrială a acestei plante în România. Procedeul inovator de obţinere a fibrei economiseşte foarte multă apă şi reduce timpul de descompunere a tulpinilor de cânepă, de la două săptămâni, la două zile. Descoperirea a fost făcută în urma unui studiu care a durat mai bine de un an şi a costat 1,7 milioane de euro, bani din fonduri europene.

Descoperirile cercetătorilor din Arad au intrat de curând şi în atenţia Ministerului Agriculturii, care caută soluţii în prezent pentru relansarea industriei cânepii.

"Suntem printre universităţile care am câştigat câteva proiecte extrem de importante şi este pentru prima dată când un minister, iată Ministerul Agriculturii, se gândeşte să valorifice rezultatele cercetării", ne-a declarat Lizica Mihuţ, preşedinte Consiliul Academic al UAV Arad.

"În cadrul institutului am dezvoltat cercetările de laborator dar pentru partea de aplicaţie industrială. Am apelat la diverse companii unde am experimentat la nivel pilot aceste tehnologii. Pe viitor, vom face bineînţeles un studiu de fezabilitate asupra potenţialului de aplicaţie al acestor tehnologii la scară largă, vom căuta beneficiari şi bineînţeles că le vom lansa pe piaţă", ne informează Cecilia Sîrche, directorul Institutului de Cercetare din cadrul UAV Arad.

Pe lângă procesul inovator de topire a cânepii, cercetătorii din Arad au mai brevetat în ultimii trei ani alte două descoperiri importante, ambele cu un potenţial deosebit în industria textilă. Una se referă la albirea materialelor fără clor, iar prin cealaltă, folosind particule de argint, cupru sau oxid de titan, se obţin materiale utile în industria medicală.

Proiectul de cercetare în domeniul plantelor industriale va continua şi în anii următori, întrucât Universitatea Aurel Vlaicu din Arad a accesat de curând 3 milioane de euro, de la Uniunea Europeană.

 Dan Codre

Afacere cu Capre din Văleni

http://ferme-capre.ro/ghid-complet-cresterea-caprelor/

Descoperă ce profit generează o afacere cu Capre construită în Văleni, cu o suprafaţă de 520mp, 150 capre, o productie de 90-100 litri lapte/zi și un preț engross de 3-4 lei/litrul de lapte, 15 lei/kg carne în viu și 20 lei/kg carcasă... și cum să-ți construiești propria Fermă cu capre din fonduri europene

Aceasta este Povestea micilor fermieri români care de 3 ani câștigă bani frumoşi din creșterea caprelor, dar în special a unui orăşean care fără experiență reușește să vândă lapte şi brânză de capră, direct la consumatorii individuali din Bucureşti şi Ploieşti… Iată cum și tu poți avea propria afacere cu capre: Acest articol dezvăluie:
PROFITABILITATEA AFACERII? În funcţie de sezonul de mulgere, pentru un kg de brânză telemea sunt necesari 5-6 litri de lapte. Astfel, luam în calcul o cantitate medie de lapte pe care o poate da o Carpatina, de 600 de litri anual, în perioada de lactaţie şi rezultă 100-120 kg de brânză de la fiecare capră. Astfel la o ferma de 70 capete luăm un minim de 100 kg brânză/cap/an x 70 capre = 7.000 kg de brânză, la 15 lei/kg, rezultă 105.000 lei încasări pe an din brânză. Luăm în calcul şi vânzarea a 120 de iezi rezultați de la cele 70 de capre, ajunși la 9 kg fiecare (o cifra medie) și rezultă 9 kg x 13 lei/kg x 120 iezi = 14.040 lei/an din vânzarea de iezi!
*Disclaimer: rezultatele pot diferi de la un caz la altul.
Nu ai bani de investit? 7 miliarde de euro pentru proiectele din agricultură în 2014-2020 şi birouri unice în fiecare judeţ, plus simplificarea procedurilor şi a documentaţiilor proiectelor care trebuie depuse, detalii în acest articol
Află câți banii primești în 2014 ca să începi propria afacere cu capre, care este circuitul hârtiilor, de ce să nu te temi de birocrație și de tot ce împiedica până acum obţinerea fondurilor europene nerambursabile?
Demonstrația clară cum în 2014 începi propria afacere cu capre din fonduri europene fără cofinanţare din buzunarul tău!
Vezi exact actele, cererile și formularele care trebuiesc completate și depuse, plus cum întocmeşti proiectul şi la ce să fii atent ca acesta să aibe şanse maxime de reuşită
Comercializarea produselor obținute din creșterea caprelor este mult ușurată începând cu 2014 din motivele enumerate în articolul de mai jos. Află cum să atragi consumatori individuali, firme de alimentație publică, restaurante, magazine, piețe agro-alimentare și chiar firmele care exportă produse lactate.
Industrializarea și automatizarea afacerii cu capre se poate face din fonduri europene nerambursabile și poate aduce încasări de 14.170 lei/lună la o ferma de 100 capete. *Disclaimer: aceasta este o simulare în realitate valorile pot varia!
Creşterea caprelor este o afacere profitabilă cu piață de desfacere internă dublă faţă de producţia autohtonă, şi piaţă de export cu potenţial uriaş!
De la capra valorifici totul începând cu laptele, blana și până la carne. În plus, caprele au o prolificitate de excepţie, 3-4 iezisori de 2 ori pe an, si o longevitate biologică de până la 10-12 ani.
Acest tip de afacere poate fi foarte profitabilă aşa că nu-i lăsa pe alţii să-ţi ia clienţii, începe acum cât încă se mai poate intra uşor pe piaţă!
"Etapele procesului de accesare a fondurilor europene pentru Ferme de Capre prin PNDR"
Etapele care trebuie parcurse de un patron de IMM pentru a obține fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltarea afacerii sale cu capre prin Programul Național de Dezvoltare Rurală sunt: 1. Etapa de identificare a investiției
Trebuie ca firma să aibă sediul în mediul rural, dar există măsuri, în care acest aspect nu este atât de restricționat.
Terenul pe care își va desfășura activitatea firma să fie în proprietatea acesteia sau concesionat pe minim 5 ani. 2. Etapa de realizare a proiectului
Cui mă adresez? Cu ce tip de proiect? Ce conține proiectul?
Dosarul, compus din proiect, cerere de finanțare, anexe necesare, declarații specifice pe proprie răspundere date de beneficiar, se depune la Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. 3. Etapa de verificare a dosarului
Procesul de verificare diferă în funcție de tipul de investiție (lucrări de construcție, modernizari etc)
Pentru informații detaliate şi analize legate de fonduri structurale pentru ferme de capre consultă ghidul Afacerea Ta cu Capre la Cheie: Click aici pentru a intra in posesia cărtii Afacerea Ta cu Capre la Cheie
Citește acest articol doar dacă dorești să ai propria afacere cu capre, dacă vrei fonduri europene nerambursabile pentru fermă, și dacă ești dispus să muncești.
Începând cu 2014 tot mai mulți oameni obișnuiți ca tine și ca mine reușim să ne pornim ferme din fonduri europene nerambursabile, fenomenul 2007 – 2013 prin care doar anumiți oameni cu cunoștințe sus puse sau relații puneau mâna pe fonduri fiind mult diminuat prin noua politică europeană!
Mai mult, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a întocmit şi trimis spre aprobare Guvernului proiectul de Hotărâre privind fondurile alocate în acest an crescătorilor de şi caprine, sub forma plăţilor naţionale complementare. Suma totală este de 348.610.170 lei, se va acorda pe cap de caprină 40 de lei. Crescătorii de caprine din zonele defavorizate vor primi un ajutor financiar suplimentar de 4,5 euro pentru fiecare animal.
Aum este un moment potrivit din istorie pentru a începe o afacere cu capre în România...
COMERCIALIZAREA în viu a caprelor a fost uşurată din acest an prin faptul că în fermele cu sub 1000 de capete ai nevoie doar de certificat de crescător de la primărie ca să vinzi, iar dacă ai între 1000 şi 2000 capre îţi trebuie în plus un aviz de mediu.
Creşterea caprelor reprezintă o afacere profitabilă cu investiţie iniţială mică, iar 2014 reprezintă un nou început pentru afacerile cu capre din România, nu sunt mulţi producători, deci acum este loc pentru oricine doreşte să facă bani din creşterea caprelor, şi cine începe acum poate ajunge uşor la clienţi! Dacă laşi timpul să treaca s-ar putea să fie extrem de greu să mai intri pe piaţă.
Cotropirea Birocrației și Obţinerea Autorizaţiilor şi Avizelor – Varianta Necenzurată
Singura mare problemă din România este birocrația, lucrul de obicei greoi cu oamenii din Instituţiile Statului, care în 2013 au făcut să accesăm doar 15,7% din totalul de fonduri alocate...
Motivul principal pentru care am scris acest articol este să-ți oferim suport complet în creşterea caprelor, construirea unei ferme de capre, şi accesarea fondurilor europene, pe lângă întocmirea dosarului cu toate actele şi autorizaţiile necesare.
Cum obții Finanțare Europeană Nerambursabilă
pentru Afacerea ta cu Capre în 2014!
În următoarele 5 minute îți demonstrez cum poţi face singur proiectul pentru ferma de capre, să-l depui și să fie aprobat spre finanțare, fără să plătești sume absurde la firme de consultanță sau la așa-zișii experți!
Numele meu este Banu Augustin ofer consultanță în creşterea animalelor şi accesarea de fonduri europene din 2008, și alături de colegii mei am decis să scriem un ghid despre creşterea caprelor şi accesarea fondurilor europene pentru capre începând cu 2014, special pentru tine și toți românii obișnuiți care nu au putere financiară și nici relații.
2014 reprezintă o oportunitate prea bună de lansare a micilor afaceri zoothenice, agricole, turistice, s.a.m.d... încât nu merită ratată. Banii sunt mult mai ușor de accesat, și foarte multe domenii sunt susținute cu fondurile europene nerambursabile pentru afaceri mici și mijlocii, la care nu trebuie să vi cu cofinanțare, sau cofinanțarea este oferită de bănci.
* Informațiile oferite pe acest site sunt foarte bine documentate și verificate din mai multe surse, dar nici eu și nimeni nu vă poate garanta succesul unui proiect de afaceri, sau obținerea unei finanțări europene.

Cercetare Româno-Maghiară în domeniul biogazului

 Nov 2013

Instalație pilot de producere a biogazului la ferma didactică a USAMVB Timișoara

Fostul ministru al petrolului din Arabia Saudită, Sheikh Zaki Yamani, atrăgea atenția lumii întregi cu privire la epoca petrolului, în care ne aflăm: „Epoca de piatră nu a luat sfârșit din cauza epuizării pietrei, iar era petrolului se va încheia cu mult înainte ca lumea să rămână fără petrol”. Și într-adevăr, economia mondială începe să se pregătească pentru a intra în epoca post-petrol

Provocarea fundamentală cu care ne confruntăm în acest secol este transformarea unei societăți în care consumul este dictat doar de cerere într-o societate care să își conștientizeze realist nevoile legate de consumul de resurse naturale. Astfel, atitudinea distructivă și risipitoare pe care omul o are în prezent trebuie să se transforme într-una responsabilă față de resursele naturale limitate de care dispune Pământul.

În spiritul conservării resurselor naturale, comunitatea științifică dezvoltă biotehnologii capabile să furnizeze energie și polimeri, necesari societății noastre, din surse regenerabile. Exisă biotehnologii aplicative capabile să furnizeze energie sub formă de biocombustibili, biomateriale sau mase plastice din resurse vegetale sau microorganice.

Un astfel de exemplu este polimerul PLA - polimer pe bază de acid lactic, folosit la confecționarea de plastic biodegradabil, și care este obținut prin procesarea amidonului din porumb și prin fermentații cu bacterii lactice. Un alt exemplu de produs purtător de energie, obținut din resurse organice regenerabile, este biogazul (gaz combustibil rezultat prin fermentarea anaerobă a materiei organice).

Conceptul de „biorafinărie”

La Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii din cadrul USAMVB Timișoara se fac cercetări în scopul integrării diferitelor biotehnologii de procesare a resurselor agricole într-un bioproces unitar, conturându-se conceptul de biorafinărie. Într-o astfel de fabrică se poate procesa tot ceea ce este organic (de la cereale și culturi energetice, până la paie, coceni, dejecții de animale, deșeuri orășenești, reziduuri industriale organice, ape uzate etc.), obținându-se biocombustibili, precum etanol, biodiesel, biogaz, acetonă, butanol, biopolimeri și alți compuși biochimici.

Un aspect foarte important al acestui concept de bio-industrie este faptul că reziduurile industriale sunt, de fapt, îngrășăminte organice de foarte bună calitate, care se pot readministra în solurile de pe care se recoltează materia primă pentru biorafinărie.

Proiectul internațional RESGAS2011

Astfel de cercetări sunt finanțate prin fonduri de la Uniunea Europeană, iar proiectul internațional RESGAS2011 este un exemplu de succes în acest sens. Acest proiect a fost demarat în iunie 2012 și are ca principal obiectiv colaborarea și cercetarea transfrontalieră între instituții academice și de cercetare din județele Timiș și Csongrad, din România și respectiv Ungaria, în domeniul biotehnologiilor de producere a biogazului.

Cercetările în acest proiect vizează procesarea reziduurilor din agricultură, din industria alimentară și de la populație, în scopul obținerii de energie regenerabilă sub formă de biogaz și de îngrășământ organic necesar menținerii fertilității solurilor.

Rezultatele obținute de către cercetătorii de la USAMVB Timișoara, parte din proiectul RESGAS2011, arată că reziduurile provenite din agricultura sau de la populația județului Timiș pot fi procesate pentru a obține o cantitate importantă de energie regenerabilă sub formă de biogaz. Dacă toate reziduurile din agricultură (paie, coceni, dejecții de animale etc.) și de la populație (deșeuri organice) ar putea fi colectate și procesate pentru a se obține biogaz, județul Timiș ar putea deveni independent din punct de vedere energetic (adică se poate obține o cantitate de energie egală cu consumul actual de energie al județului).

Bineînțeles, nu toate reziduurile pot fi colectate și procesate în mod eficient, însă astfel de studii pot crea o imagine clară a importanței pe care o au materialele pe care noi le considerăm deșeuri, dar care pot fi folosite ca materii prime pentru producerea de energie sau alte bioproduse. Dacă pe lângă reziduuri se iau în calcul suprafețele de teren necultivat, pe care s-ar putea obține culturi energetice, în mod sigur se poate obține o cantitate însemnată de energie regenerabilă, care poate reduce dependența de surse neregenerabile de energie.

Tehnologiile dezvoltate în cadrul proiectului vor contribui la dezvoltarea unei eco-bio-economii durabile, aceasta fiind alternativa unică în gestionarea resurselor de pe planeta noastră. Sustenabilitatea socială este asigurată datorită potențialului de utilizare alternativă a produselor agricole pentru producerea de energie și alte produse. Prin dezvoltarea conceptului de biorafinărie și prin producerea de biocombustibili în România, se vor crea numeroase locuri de muncă noi și de calitate în zonele rurale. Teodor Vintilă

Pentru ce se dau bani prin PNDR 2014-2020?

http://www.revista-ferma.ro/autori-ferma/pentru-ce-se-dau-bani-prin-pndr-20142020.html

05 Feb 2014 

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 va cuprinde 14 măsuri care vizează creșterea competitivității agriculturii, gestionarea durabilă a resurselor naturale și schimbările climatice și dezvoltarea rurală echilibrată, reducând decalajele economice și sociale dintre diverse zone ale țării

România dispune, prin PNDR 2014-2020, de o alocare financiară de 8,0156 mld. euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), la care se adaugă contribuția națională.

„Politica de dezvoltare rurală trebuie să colaboreze strâns cu alte politici ale UE”

„În prezent, societatea se confruntă cu provocări foarte mari pe plan economic și social, precum și în ceea ce privește problemele de mediu, schimbările climatice și tehnologia. Politica Agricolă Comună 2014-2020 a UE va trebui să contribuie mai mult la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. România trebuie să elaboreze un program de dezvoltare rurală care să facă față provocărilor cu care se confruntă, printr-un set de măsuri complete și durabile.

În plus, politica de dezvoltare rurală trebuie să colaboreze strâns cu alte politici ale UE și să optimizeze utilizarea fondurilor agricole, rurale, sociale și structurale pentru a completa intervențiile rurale propuse”, a declarat, la Ziua Media pentru Dezvoltare Rurală, fostul comisar european pentru Agricultură Franz Fischler, fin cunoscător al realităților românești, și care este celebru pentru afirmația potrivit căreia „Uniunea Europeană ne dă, dar nu ne bagă în traistă!”.

„Dezvoltarea rurală înseamnă mai mult decât sprijinirea agriculturii”

În același areal al problematicii, ministrul Agriculturii a pus în ecuație necesitatea îmbunătățirii performanței sectorului agro-alimentar în strânsă corelare cu creșterea calității vieții în mediul rural. „Îmbunătățirea performanței sectorului agro-alimentar corelată cu dezvoltarea infrastructurii în mediul rural și creșterea nivelului de trai al populației rurale sunt esențiale pentru România”, a spus Daniel Constantin.

„Dacă ne referim la realitățile socio-economice existente, unul din domeniile principale pentru care PNDR 2014-2020 acordă o atenție deosebită este cel al competitivității sectorului agricol. Totodată, trebuie să avem în vedere că dezvoltarea spațiului rural înseamnă mai mult decât sprijinirea sectorului agricol, importante fiind deopotrivă investițiile în activități non-agricole, reînnoirea generațiilor la sate, accesul populației la serviciile de bază, toate acestea în strânsă legatură cu protecția și conservarea mediului”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Cum arată agricultura și satul românesc?

Obiectivele PNDR 2014-2020 vor răspunde nevoilor identificate pe baza analizei sectoriale, socio-economice și de mediu, dar și a analizei SWOT pentru spațiul rural românesc.

Înzestrarea tehnică în agricultură, creditele bancare acordate în acest sector, dar și productivitatea muncii în agricultură și industria alimentară sunt indicatori care înregistrează rate de zeci de ori mai scăzute în România, comparativ cu media europeană. Țara noastră nu se poziționează confortabil nici în ceea ce privește managementul exploatațiilor agricole sau gradul de sărăcie în rândul populației din zona rurală.

Un alt indicator deficitar este suprafața agricolă exploatată în regim ecologic, care în România este de doar 0,4% față de 3,7% media UE. Doar rata șomajului și ponderea sectorului agricol în valoarea adăugată brută arată o compatibilitate cu media comunitară în analiza comparativă a indicatorilor.

INDICATORI DE BAZĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SECTOR FORESTIER, COMPARATIV CU MEDIA UE 27

* Valoarea adăugată brută

** UAM - unitate anuală de muncă

*** Sub pragul minim

**** Potențialul Dunării nu este luat în calcul

Sursa: MADR

Măsuri pentru creșterea competitivității sectorului agricol

Creșterea competitivității sectorului agricol - unul dintre obiectivele generale ale PNDR 2014-2020 - se impune cu atât mai mult cu cât se constată că valoarea medie a productivității muncii în agricultură este de 4.328 euro/persoană, față de media europeană de 14.967 euro/persoană (în 2012).

În vederea creșterii competitivității, PNDR prevede:

- Investiții necesare îmbunătățirii performanțelor economice și de mediu ale exploatațiilor agricole: 1. Investiții în active fizice - atât investiții noi, cât și modernizări în fermă, precum și sisteme de irigații secundare la nivel de fermă; 2. Infrastructură de adaptare a agriculturii și silviculturii - drumuri de acces la exploatații, instalații/infrastructuri de obținere a energiei din resurse regenerabile, instalațiile de colectare, reciclare și tratament al apei.

- Sprijin pentru înființarea exploatațiilor de către tinerii fermieri;

- Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și în zonele rurale prin sprijin pentru acțiuni de instruire și de informare (plecând de la o realitate curentă care confirmă un procent de 2,5% din populația rurală instruită în domeniu agricol -liceu sau învățământ superior - față de media europeană de 29%);

- Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producție alimentară și silvicultură pe de o parte și cercetare și inovare pe de altă parte (cooperare și grupuri operaționale PEI);

- Gestionarea riscurilor în agricultură (fondul mutual).

Măsuri pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale

Al doilea obiectiv general privește gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice, în cadrul căruia acțiunile de intervenție vor fi direcționate atât către refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de agricultură ș silvicultură, cât și către promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. Printre măsurile pe care PNDR le propune spre implementare în următorii șapte ani în vederea atingerii acestui obiectiv sunt:

- Măsuri de agromediu și climă ce vizează susținerea practicilor agricole favorabile conservării mediului;

- Măsura de agricultura ecologică ce are în vedere susținerea pierderilor de venit datorate utilizării metodelor și tehnicilor specifice de cultivare în sistem ecologic;

- Susținerea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice;

- Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite.

Având în vedere că România dispune de o mare diversitate biologică (în țara noastră fiind prezente cinci regiuni bio-geografice dintr-un total de unsprezece pe întreg teritoriul european), prin PNDR 2014-2020 se propun atât măsuri privind conservarea biodiversității, cât și măsuri pentru prevenirea eroziunii solului și a ameliorării gestionării apelor.

Măsuri pentru reducerea sărăciei în mediul rural

Cel de al treilea obiectiv, al dezvoltării teritoriale echilibrate trebuie să combată o realitate care arată un procent al populației la nivelul pragului de sărăcie de 40%, urmărind ca priorități dezvoltarea economică în zonele rurale prin reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale.

Măsurile ce urmează să fie dezvoltate și implementate pe acest domeniu vizează:

- Servicii de bază și reînnoirea satelor ce vizează construcția și reabilitarea drumurilor comunale, a rețelei de alimentare cu apă potabilă și a rețelei de canalizare;

- Sprijin pentru înființarea și dezvoltarea activităților nonagricole în spațiul rural;

- Sprijin pentru investiții în active fizice privind prelucrarea și comercializarea produselor agricole;

- Abordarea LEADER (dezvoltarea și consolidarea comunităților locale).

15.000 euro pentru fermele de semi-subzistență

Pe lângă cele 13 măsuri anunțate deja în PNDR 2014-2020 în decembrie 2013, a fost introdusă și o a-14-a măsură care prevede continuarea plăților în vederea transformării fermelor de semi-subzistență în ferme care produc pentru piață. Sprijinul va fi de 15.000 euro/proiect pentru un număr de 10.000 gospodării țărănești de semi-subzistență, a anunțat 

ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o întâlnire cu producători agricoli, la jumătatea lunii ianuarie 2014.

Violeta MÂȚ

Marian MUȘAT

PNDR 2014-2020 va fi gata la jumătatea lui februarie

PNDR 2014-2020 va avea 14 măsuri și va fi finalizat, în forma integrată, până în jurul datei de 15 februarie 2014, urmând apoi să fie transmis la Bruxelles, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o întâlnire cu producători agricoli la sediul MADR, la jumătatea lunii ianuarie 2014.

Ziua Media pentru Dezvoltare Rurală

În 12 decembrie 2013, MADR a organizat, la București, Ziua Media pentru Dezvoltare Rurală, pentru comunicarea publică privind pregătirea PNDR 2014-2020.

La eveniment au fost prezenți ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, fostul comisar european pentru Agricultură Franz Fischler, consultantul GBI Consulting (compania care conduce grupul de firme care elaborează PNDR) Brigitte Mehlmauer - Larcher, precum și diectorul general al Autorității de Management pentru PNDR, Mihai Herciu, care au prezentat principalele direcții politice, obiectivele și prioritățile Programului.

Modificări la Măsura 312 „Micro-întreprinderi”

http://www.revista-ferma.ro/autori-ferma/modificari-la-masura-312-microintreprinderi.html

25 Feb 2014

Dosare stivuite

APDRP a modificat în ianuarie 2014 ghidul solicitantului (Versiunea 07) pentru Măsura 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi”

APDRP precizează însă că GAL-urile care au lansat, până la 21 ianuarie 2014, apeluri de selecție a proiectelor în cadrul Măsurii 41, care se regăsesc în obiectivele Măsurii 312 „Micro-întreprinderi”, vor utiliza Ghidul Solicitantului Versiunea 06 și fișele de verificare care au fost valabile până la data menționată.

De asemenea, Agenția mai precizează că prin Măsura 312 este eligibilă achiziția de ambulanțe veterinare - ca mijloace de transport specializate - în cadrul activităților cuprinse în codul CAEN 7500 - Activități veterinare, în timp ce activitatea de transport al pacienților cu ambulanța, codificată prin cod CAEN 8690 - Alte activități referitoare la sănătatea umană, nu este eligibilă prin Măsura 312. Codul CAEN 8690 nu este inclus în Anexa 9 la Ghidul Solicitantului aferent Măsurii 312 pentru a nu exista riscul dublei finanțări cu activitățile desfășurate prin Programul Operațional Regional.

Pe Măsura 312 din PNDR 2007-2013, APDRP a primit și a evaluat 9.499 de cereri de finanțare pentru proiecte de investiții, în valoare de 1,317 mld. euro. Alocarea măsurii a fost de aproape 449,741 mil. euro.

Până la începutul lunii februarie 2014, au fost selectate pentru finanțare 3.498 proiecte, valoarea fondurilor europene nerambursabile aferentă acestora fiind de peste 423,295 mil. euro. Au fost încheiate contracte de finanțare pentru 2.698 proiecte, fondurile alocate pentru aceste contracte depășind 330,273 mil. euro. Pentru proiectele contractate, în urma transmiterii de către beneficiari a cererilor de plată, APDRP a efectuat plăți în valoare totală de peste 235.414 mil. euro.

20,24 mil. euro pentru internet la sate

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) a finalizat și publicat Ghidul Solicitantului pentru Submăsura 322e) „Investiții privind infrastructura de broadband (bandă largă) în spațiul rural” din PNDR 2007-2013. Sesiunea de depunere a proiectelor va fi lansată în februarie 2014, iar contractarea proiectelor urmează a fi finalizată până la 30 iunie 2014, informează APDRP.

Submăsura 322e) a fost inclusă în cea de-a X-a propunere de modificare a PNDR 2007-2013, aprobată de către Comisia Europeană și se încadrează în Axa III - „~mbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”, având drept obiectiv creșterea accesului la servicii de comunicații în bandă largă pentru populația din zona rurală.

Alocarea financiară publică (FEADR Â buget național) pentru această submăsură este de cca. 20,24 mil. euro, fiind estimat că vor fi implementate aproximativ 120 de proiecte.

Maxim 200.000 euro/proiect

Beneficiarii acestei submăsuri sunt IMM-uri ce activează sau urmează să activeze în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, din 1.546 localități desemnate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) drept „zone albe”, respectiv sate în care nu se furnizează servicii de internet în bandă largă la punct fix cu viteza de transfer de minimum 1 Mbps partajat pentru persoane fizice și minimum 4 Mbps partajat pentru persoane juridice. Beneficiarii pot obține finanțare nerambursabilă de 90% din totalul cheltuielilor eligibile, în limita a maxim 200.000 euro/beneficiar. Rețelele de comunicații realizate prin proiectele cu finanțare europeană vor trebui să asigure viteza de transfer indicată mai sus.

CREDITE DE INVESTIȚII CU DOBÂNDĂ REDUSĂ

ProCredit Bank a redus dobânda la creditul de investiții, iar în cadrul Programului pentru Competitivitate și Inovare în baza acordului cu Fondul European de Investiții, banca oferă finanțare în condiții preferențiale, respectiv garanții cu costuri zero pentru sume până la 100.000 euro și dobânzi reduse față de nivelul standard.

Clienții pot accesa în sucursalele ProCredit Bank finanțări pentru cumpărarea de terenuri agricole, construcția sau extinderea fermelor, precum și achiziția de echipamente agricole sau de animale.

Creditul de investiții se poate acorda pe o perioada extinsă de finanțare, putând avea o maturitate de până la 15 ani, cu un plan de rambursare adaptat specificului activității. Clienții pot opta pentru o perioadă de grație de până la 12 luni și/sau pentru plata unor rate inegale, în funcție de sezonalitatea afacerii.

Clienții ProCredit Bank care au un proiect de investiții cofinanțat din Fonduri Europene beneficiază de consultanță și finanțare integrală a proiectului respectiv, dar și de dobânzi reduse și garanții europene fără costuri.

ProCredit Bank a acordat până acum peste 50.000 credite agricole, cu o valoare totală mai mare de 280 mil euro. Banca are încheiate convenții cu APIA, FGCR, FNGCIMM. La finalul lui 2013, banca avea un portofoliu de credite agricole în derulare în valoare de 82,8 mil. euro, în creștere cu 20% față de 2012. Din totalul creditelor acordate, aproximativ 30% reprezintă credite agricole.

Cooperativa Someș-Arieș vrea să redeschidă fabrica Napolact de la Țaga

http://www.revista-ferma.ro/autori-ferma/cooperativa-somesaries-vrea-sa-redeschida-fabrica-napolact-de-la-taga.html
03 Mar 2014

Blondele sunt vacile de rasă Blonde d'Aquitaine, pe care familia Chroust le creşte ...

Cooperativa Someș-Arieș negociază închirierea fabricii de brânzeturi fermentate Napolact de la Țaga, închisă din 2013, ne-a spus Mircea Ciurea, administratorul Cooperativei

Tratativele cu Napolact sunt purtate de reprezentanții Consiliului Județean (CJ) Cluj, prin intermediul Clusterului Agro-Food-Ind Napoca, înființat de CJ Cluj. Din partea Cooperativei au fost la negocieri directorul tehnic Călin Fărgaciu și președintele Dan Țandea. Cooperativa Someș-Arieș este membru al Clusterului din vara lui 2013.

Membrii Cooperativei ar fi vrut să dea startul producției încă din ianuarie, dar speră ca măcar de la începutul lunii martie să poată începe procesarea. Capacitatea fabricii este de doar 3.000 litri lapte pe schimb. Membrii Cooperativei produc, în total, 27.000 litri de lapte zilnic, dar pentru început vor procesa cca. 2.000 litri zilnic. „Dacă ne convine, ne gândim că vom putea să mărim capacitatea fabricii”, spune, optimist, Ciurea.

Pentru început, vor să producă în continuare cașcavalul de Năsal, tot sub brandul Napolact, și încă două specialități de cașcaval. „Ne-am gândit și la lapte de consum și la telemea, precum și la alte sortimente, dar deocamdată să vedem finalizate negocierile și să începem producția”, ne-a mai spus Ciurea.

Fără să dea foarte multe detalii deocamdată, acesta a menționat că s-au gândit deja și la câteva variante de nume pentru marca sub care își vor vinde produsele pe piață. Pentru desfacerea și promovarea produselor, CJ Cluj le-a promis un stand în incinta Iulius Mall din Cluj-Napoca. De asemenea, speră că își vor putea vinde produsele în magazinele membrilor clusterului. „Fiind producători, încercăm să ieșim cu prețuri competitive”, mai spune Mircea Ciurea.

Cooperativa Someș-Arieș are în prezent 50 de membri, iar alți 3 membri care vor să se înscrie sunt în prezent în fază de verificare.

Ciurea mai spune că reprezentanți ai cooperativelor Someș-Arieș din Cluj, TimLactAgro din Timiș și Samos Lact din Satu Mare discută în momentul de față intenția de a prelua împreună o fabrică cu o capacitate mai mare, unde să încerce procesarea laptelui produs de membrii celor trei cooperative. Potrivit lui Ciurea, sunt destule fabrici și în zona Satu Mare și în zona Cluj, realizate cu fonduri europene, dar care în prezent nu funcționează. (Violeta M+Ț)

Persoanele fizice rămân cu 150 lei/cap din CNDP la bovine

Cooperativa Someș-Arieș din județul Cluj efectuează COP la bovine în patru județe: Cluj, Mureș, Bihor și Timiș. Efectivul înscis până acum în COP se apropie de 9.000 de capete, din care peste 2.000 de capete sunt deținute de persoane fizice, care trebuie să plătească integral costul COP, spune Mircea Ciurea, administratorul Cooperativei.

Calculul pe care îl face acesta este următorul: COP costă 120 lei plus TVA, iar înscrierea în Cartea de Rasă - 20 lei plus TVA. Cu impozitul pe norme de venit, de 96 lei pe cap de animal, pe care trebuie să îl achite, crescătorii de bovine persoane fizice mai rămân, din subvenția de 430 de lei pe cap de animal, cu doar 150 de lei pe cap de animal, ceea ce este „o nedreptate”, spune Ciurea, care nu ezită să acuze conducerea FCBR că nu a insistat mai mult în relația cu autoritățile pentru sprijinirea crescătorilor de bovine persoane fizice care au această problemă.

Fermierii clujeni se reorganizează?

Membrii Asociației Fermierilor Crescători de Bovine din Cluj vor să plece din FCBR, nemulțumiți că nu le sunt reprezentate interesele, susține Mircea Ciurea, crescător de bovine din Cluj și administratorul Cooperativei Someș-Arieș.

Decizia ar putea fi luată la Adunarea Generală a Asociației, din 28 februarie 2014. „Noi, cooperativele, și mai sunt fermieri din zona noastră din sectorul vegetal, care vrem să constituim o nouă organizație”, a spus Ciurea, scurt și evaziv, despre planurile membrilor Asociației.

Producția de carne, în creștere în 2013

În 2013, producția de carne a României a crescut la toate speciile, comparativ cu 2012, chiar dacă numărul animalelor și al păsărilor sacrificate a scăzut la bovine, dar a crescut la porcine, ovine, caprine și păsări, potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS).

Datele INS, citate de Agerpres, arată că numărul total de bovine sacrificate a scăzut în 2013 cu 2,1%, până la 713.000 capete, iar greutatea lor în carcasă s-a majorat cu 17,1%, totalizând 113.241 to.

Sacrificările de bovine în abatoare au crescut ca număr cu 3%, și ca greutate în carcasă, cu 2%.

Producția de carne de porc a totalizat, în 2013, 448.794 to, în creștere cu 5,4%, iar numărul total de porcine sacrificate a crescut cu 13,4%, până la 5,419 mil. capete. În abatoare, numărul de porcine sacrificate și greutatea în carcasă au crescut cu 7,6%, respectiv cu 9,1%.

Numărul total de ovine și caprine sacrificate și greutatea în carcasă a acestora au crescut cu 20,7%, respectiv cu 53,1%. Producția de carne a fost, în 2013, de 76.599 to, iar animale sacrificate au fost 7,190 mil. capete. Tăierile în abatoare au crescut ca număr cu 40%, și ca greutate în carcasă, cu 39,5%.

Numărul total al păsărilor sacrificate și greutatea în carcasă au crescut în 2013, față de 2012, cu 4,6% (241 mil. capete), respectiv cu 11,5% (381.481 to). În abatoare s-au înregistrat creșteri cu 2% la numărul păsărilor sacrificate și cu 4% la greutatea în carcasă.

IMPORTURI DE LAPTE CU 62% MAI MARI ÎN 2013

Producția de lapte de consum a fost de 219.510 to în 2013, în creștere cu 5,48% față de 2012. Cantitatea de lapte colectată de unitățile procesatoare a crescut în decembrie 2013 atât față de luna anterioară, cu 3,7%, cât și față de decembrie 2012, cu 9,4%, potrivit datelor INS. Cantitatea de lapte brut importat a crescut de la 7.920 to în decembrie 2012, la 8.517 to în decembrie 2013 (+7,5%).

Comparativ cu 2012, în 2013, cantitatea de lapte de vacă pe care au colectat-o fabricile procesatoare a scăzut cu 8.784 to (-1%). Producțiile de lactate au crescut însă, datorită creșterii importurilor de lapte brut, de la 59.267 to în 2012, la 96.240 to în 2013 (+62,4%).

Calendar Agro-Expo 2014

http://www.revista-ferma.ro/autori-ferma/calendar-agroexpo-2014.htmlRugăm organizatorii de evenimente cu profil agricol din România să ne transmită din timp informațiile legate de târgurile și expozițiile din acest an, pentru a le promova prin Calendarul AGRO-EXPO 2014 și pe site-urile noastre www.revista-ferma.ro și www.agroinfo.ro