duminică, 25 mai 2014

Turism ecologic în judeţul Alba

Existenţa echilibrului ecologic a fost constatată empiric încă din trecut, dar analizată şi fundamentată teoretic în secolul al  XX-lea, ca urmare a distrugerilor provocate de intervenţiile umane în lanţul trofic şi de dezvoltarea unei ştiinţe a echilibrului natural al viului, ecologie. Ca urmare a dezechilibru ecologic provocat de industrializare s-a putut constata că natura nu dispune întotdeauna de mijloace pentru refacerea echilibrului ecologic, în foarte multe situaţii fiind necesară intervenţia recuperatoare a omului. Este unanim recunoscut pe întreg globul ca ariile protejate sunt printre cele mai eficiente mijloace destinate conservării biodiversităţii. Astfel, de-a lungul ultimului secol, au fost investite resurse importante pentru constituirea de arii protejate în întreaga lume. Aceste eforturi au avut ca rezultat pentru majoritatea ţărilor crearea sau cel puţin planificarea unui sistem naţional de arii protejate.
Noua Lege a Ariilor Protejate (nr. 5/2000) instituie un număr de 10 categorii de arii protejate, din care cinci categorii de nivel naţional (corespunzătoare categoriilor I-V definite de normele Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii - IUCN) şi cinci categorii speciale stabilite prin convenţii internaţionale specifice.
Judeţul Alba se remarcă prin diversitatea florei şi faunei, inclusiv în existenta unor populaţii de lupi, urşi, cocoşi de munte şi râşi, care sunt considerate ca fiind printre cele mai mari din ţară, precum şi în existenţa unor extinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor Apuseni. În judeţ sunt protejate 25 rezervaţii naturale, 23 speologice, 12 paleontologice şi 5 peisagistice. Sunt declarate specii ocrotite de lege un număr de 31 de floră, 89 de păsări şi 6 de animale.
Parcuri naţionale şi Naturale, Rezervaţii ale Biosferei
Suprafaţa (ha)
integral/parţial pe teritoriul judeţului/judeţelor
Munţii Apuseni
75.784,00
pe suprafaţa judeţelor Alba, Bihor şi Cluj
TOTAL
75.784,00
(conform legii 5/2000)
Rezervaţii Ştiinţifice, Naturale şi Monumente ale Naturii (conform Legii 5/2000 şi ulterior)
Numele Judeţului
Număr
Suprafaţa
Total
*
**
Total
*
**
Alba
82
59
23
822,000
741,000
81.000
TOTAL
827
693
134
232.076
102.433
129.643
* care nu sunt incluse în parcuri naţionale, naturale şi rezervaţii ale biosferei
** din care incluse în parcuri naţionale, naturale şi rezervaţii ale biosferei.
Parcul natural Munţii Apuseni a fost declarat în 2008 ca destinaţie de excelenţă în turismul european – EDEN. Cum trebuie să ne comportăm şi multe alte informaţii puteţi găsi şi pe:
Lista rezervaţiilor naturale din judeţul Alba poate fi urmărită şi pe:

O listă de ghidare completă pentru Turism în Arii protejate, Rezervaţii şi Monumente ale Naturii poate fi urmărită şi pe:

ACADEMIA DE TURISM

Comunitatea A.N.T.R.E.C. din judeţul Alba lansează conceptul de academie de turism online
Comunitatea Filialei A.N.T.R.E.C. Alba din România este o mişcare cu o dinamică şi impact social recunoscut. A fondat în 1994 A.N.T.R.E.C. România, alături de alte comunităţi şi întreprinzători în turism, folosind conceptul de turism rural, ecologic şi cultural, care dă şi numele asociaţiei naţionale.
Ca organizaţie neguvernamentală, A.N.T.R.E.C. este apolitică şi membră a Federaţiei Europene de Turism Rural – EUROGITES din 1994, fiind recunoscută pe plan naţional şi internaţional ca lider în dezvoltarea turismului rural românesc, în încurajarea conservării ecologice şi păstrării culturii tradiţionale româneşti.
A.N.T.R.E.C. şi-a propus şi a reuşit în cei 18 ani de existenţă să asigure vizibilitatea – în massmedia şi pe internet – a eforturilor şi activităţilor proprietarilor de structuri turistice rurale şi a serviciilor oferite de aceştia. Un număr mare de turişti români şi străini, dornici să cunoască satul românesc şi oamenii săi folosesc destinaţiile recomandate de reţeaua naţională a asociaţiei - 32 de comunităţi judeţene şi un număr de peste 2.500 membri – proprietari de structuri turistice şi agroturistice din peste 800 de localităţi, participând şi la numeroasele manifestările promovate sau organizate de asociaţie.
Turismul rural a ajutat la dezvoltarea comunităţilor, determinându-i pe mulţi să înceapă o afacere, să facă investiţii. În plus, după cum arată statisticile, tot mai mulţi turişti sunt atraşi de ideea vacanţelor ecologice. Oamenii secolului 21 caută tot mai mult un colţ de natură unde să-şi petreacă vacanţele sau sfârşitul de săptămână. Şi în România, din fericire, există o mulţime de asemenea locuri binecuvântate: începând cu Delta până la Bucovina şi Transilvania.
Sigla A.N.T.R.E.C. reprezintă astăzi marca recunoscută pe piaţa românească de turism şi o garanţie a siguranţei, protecţiei şi a prestigiului în industria ospitalităţii.

Conceptul de academie de turism online
Pentru ca ţara noastră să ofere modalităţi inedite şi moderne de petrecere a timpului liber pentru toate ramurile din turism, trebuie să folosim şi să punem în valoare ceea ce avem.
Turiştii pot să devină reclame vii pentru locul în care şi-au petrecut vacanţa, dar cum putem să facem acest lucru?.
Infrastructura şi baza materială ne ajută să punem la dispoziţia turiştilor un minim necesar astfel încât aceştia să-şi petreacă într-un mod cât mai plăcut timpul liber.
Primul concept lansat de asociaţie – turismul rural, ecologic şi cultural, a dus la acumularea unei cantităţi enorme de informaţii, dar cum valorificăm aceste informaţii?.
Ca lider naţional în promovarea turismului rural, considerăm utilizarea mediului virtual ca fiind mai cea mai simplă modalitate. Pentru a pune în practică aceste considerente lansăm şi punem în practică Conceptul de academie de turism online.
Trebuie să facem precizarea că termenul de academie se foloseşte aici pentru a certifica calitatea şi valoarea informaţiilor publicate.

Pentru început vom utiliza tehnicile consacrate online pentru următoarele acţiuni:
  • ghidarea electronică – aplicaţii gratuite pentru smartphone şi tablete grafice cu posibilitatea de localizare GPS;
  • localizare precisă interactivă;
  • cursuri de perfecţionare şi calificare cu suport online;
  • revista cu articole scrise şi filmate;
  • tururi virtuale.
Pentru  exemplificare  Comunitatea  Filialei A.N.T.R.E.C. Alba implementează acest concept în portalul www.antrecalba.ro.
Un al exemplu vine dintr-un domeniu în care România are de recuperat, turismul de distracţie oferit în varianta noilor tehnologii, pe bază de aplicaţii pentru smartphone şi de software-uri specializate pentru a informa şi atrage turiştii prin interactivitate. În luna mai 2012 a fost lansată o astfel de aplicaţie modernă, TheBeat, pentru cei care vor să fie la curent cu ce se întâmplă în piaţa de evenimente şi sunt interesaţi să socializeze pe aceste teme. Aplicaţia TheBeat este gratuită şi include versiunea de tip android. Pentru android este disponibilă în magazinul Google Play, căutând după sintagma Thebeat.ro, iar pentru celelalte timpuri de smartphone există varianta de acces prin m.thebeat.ro/, conform unui articol publicat de FPTS.

Promulgarea Legii Camerelor pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala

Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, a semnat marti, 29 aprilie a.c., Decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 58/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala si pentru abrogarea Art. II din Legea nr.122/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala.
Comitetele judetene de initiativa ale camerelor agricole vor organiza primele alegeri pentru constituirea camerelor agricole in termen de maximum 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

Ordonanta de urgenta nr. 58/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala si pentru abrogarea art. II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala

Luand in considerare prevederile Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala, republicata, care de la data intrarii in vigoare si pana in prezent nu a putut fi pusa in aplicare,
avand in vedere:
  • resursele financiare necesare transferurilor catre bugetele locale in vederea finantarii camerelor agricole judetene din subordinea consiliilor judetene, infiintate potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.609/2009 privind infiintarea camerelor agricole judetene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanta agricola judetene, aflate in subordinea Agentiei Nationale de Consultanta Agricola, care au fost dimensionate in conformitate cu prevederile Legi nr. 283/2010, republicata, pana la finele trimestrului I al anului 2013, data pana la care trebuiau sa fie constituite noile structuri;
  • ca urmare a faptului ca pana la aceasta data nu au fost infiintate camerele agricole, structurile infiintate potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.609/2009, aflate in subordinea Agentiei Nationale de Consultanta Agricola isi continua activitatea, fara a li se putea asigura resursele financiare necesare compeltarii veniturilor proprii pentru acoperirea cheltuielilor;
  • discfunctionalitatile constatate in ultima perioada privind organizarea si desfasurarea efectiva a proceselor si etapelor premergatoare infiintarii camerelor agricole la nivel judetean, in special cu privire la neindeplinirea formalitatilor referitoare la inscrierea acestor camere in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei cicumscriptie teritoriala isi au sediul;
  • ca legislatia actuala confera drepturi ce decurg nemijlocit din statutul de utilitate publica, fara sa acorde explicit acest statut camerelor agricole, ceea ce face neaplicabile aceste prevederi;
  • ca in prezent camerele agricole au statutu de interes public, fara a fi mentiont si statutul de utilitate publica, fapt care nu permite aplicarea dispozitiilor legale privind facilitatile care se acorda organizatiilor de utilitate publica, in sensul intaririi capacitatii logistice a acestor structuri pentru a asigura operativ scopul pentru care se organizeaza;
  • ca in mentinerea prevederilor Legii nr. 122/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala, cu modificarile ulterioare, referitoare la asigurarea resurselor financiare necesare primelor alegeri de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru anul 2012 nu mai este posibila in acest moment;
  • ca alocarea de resurse bugetare pentru organizarea primelor alegeri ale camerelor agricole judetene nu se mai justifica, in conditiile in care acesta dobandesc statut de utilitate publica, cu avantajele si facilitatile, inclusiv de natura financiara, care decurg din acest statut;
  • ca actualele structuri cu atributii in organizarea primelor alegeri ale camerelor agricole judetene nu demonstreaza capacitatea organizatorica necesara realizarii acestui scop, fapt pentru care se impune eficientizarea acestora prin reorganizare la nivelul judetelor si transfer implicit de atributii de la nivel centralizat, la nivel local;
  • ca atributiile camerelor agricole prevazute de legislatia in vigoare nu sunt corelate cu atributiile care decurg din noul statut de utilitate publica al camerelor agricole, care sunt retele nationale de structuri autonome private ce promoveaza interesul public general, prin actiune la nivel local si prin integrarea specificului local in procesul de elaborare a politicilor diferentiate pe sectoare de agricultura;
  • tinand cont de faptul ca neadoptarea masurilor propuse prin prezenta ordonanta de urgenta are un impact social si economic semnificativ si exista riscul sa slabeasca increderea populatiei care desfasoara activitati in domeniile agricultura si dezvoltare rurala, piscicultura, silvicultura, industrie alimentara, in sistemul camerelor agricole si in importanta rolului acestora;
in conditiile mentionate mai sus se impune modificarea urgenta si armonizarea in consecinta a dispozitiilor legale existente care reglementeaza acest domeniu,
tinand cont de faptul ca aceasta masura vizeaza interesul public si reprezinta situatie extraordinara si de urgenta a carei reglementare nu poate fi amanata,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta. Art. I
Legea nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 553 din 7 august 2012, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. Articolul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 2
(1) Camerele agricole sunt organizatii neguvernmentale deschise, apolitice, fara scop patrimonial, cu personalitate juridica, cu statut de utilitate publica, dobandit in conditiile prezentei legi, si create in scopul:
a) promovarii intereselor fermierilor, persoane fizice/juridice din agricultura, cu toate ramurile ei, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, turism rural si agroturism, denumite in continuare domenii ale agriculturii si conexe, in functie de competentele acestora;
b) promovarii in randul ermierilor a politicii agricole comune, a programelor nationale de dezvoltare rurala, a strategiei si politicilor Romaniei de sustinere financiara a agriculturii, a cercetarii fundamentale si aplicate;
c) intensificarii absorbtiei fondurilor europene in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, pescuit si acvacultura;
d) formarii profesionale si consultantei, care se acorda fermierilor persoane fizice si/sau juridice din domenii ale agriculturii si conexe.
(2) Camerele agricole sunt organizate si functioneaza in fiecare judet, avand sediul in municipiul resedinta de judet, respectiv in municipiul Bucuresti.
(3) La nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti poate functiona o singura camera agricola.
(4) Camerele agricole judetene pot infiinta camere agricole locale, fara personalitate juridica.
(5) Camera agricola nationala poate infiinta camere agricole regionala, cu personalitate juridica.
(6) Camerele agricole sunt partener de dialog al autoritatilor publice cu competente in domeniile agriculturii si conexe, precum si al celorlalte autoritati si institutii ale adminsitratiei publice centrale si locale, pe domeniile de competenta." 2. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 4
Autoritatile publice centrale si locale, precum si asociatiile profesionale, cooperativele, sindicatele, patronatele sau orice alte forme de asociere ale producatorilor agricoli si proprietarilor de fond forestier conlucreaza, prin reprezentanti, in vederea asigurarii cadrului adecvat de infiintare, organizare si functionare a camerei agricole la nivel judetean si national, in conditiile legii." 3. Articolul 6 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 6
(1) La nivel judetean, prin ordin al prefectului, se constituie comitetul judetean de initiativa, format din maximum 11 membri, din care fac parte:
a) un reprezentant desemnat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale la nivel teritorial;
b) un reprezentant al consiliului judetean;
c) un reprezentant al institutiei prefectului;
d) 7 reprezentanti propusi de formale asociative din domeniile agricultura si conexe;
e) un reprezentant al Asociatiei Comunelor din Romania.
(2) Modul de constituire si functionare a comitetelor judetene de initiativa este prevazut in anexa nr. 2.
(3) Comitetul judetean de initiativa solutioneaza sesizarile si contestatiile, valideaza alegerile si face publice, in termen de 10 zile, rezultatele alegerilor. Comitetele judetene de initiativa se dizolva de drept dupa validarea alegerilor pentru functiile de conducere ale camerelor agricole judetene.
(4) Comitetele judetene de initiativa sunt mandatate pentru inscrierea camerelor agricole judetene in Registrul asociatiilor si funatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi au sediu. Prin derogare de la prevederile art. 17 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, cererea de inscriere va fi insotita de ordinul prefectului, prevazut la alin. (1), pentru camerele agricole judetene, statutul-cadru, prevazut in anexa nr. 4, si dovada sediului social." 4. La articolul 8, alineatul (2) se abroga. 5. La articolul 9, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Dreptul de vot este conferit in mod egal, fara privilegii sau discriminari, tuturor membrilor camerei agricole judetene." 6. Dupa alineatul (5) al articolului 9 se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
"(6) Membrii camerelor agricole judetene pot fi:
a) Membrii individuali: fermieri, persoane fizice sau juridice care desfasoara activitati in agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura, indiferent de domeniul de activitate, cu domiciliul/sediul in judetul respectiv;
b) membri colectivi: asociatiile profesionale din domeniul agricol, forestier si conexe inregistrate la nivel judetean, precum si grupuri de producatori legal constituite, patronate din domeniul agricol, forestier si conexe reprezentate in teritoriu; sindicate din domeniul agricol, forestier si conexe reprezentate in teritoriu; cooperative agricole, ocoale silvice care administreaza/asigura servicii silvice pentru fondul forestier, altul decat proprietatea publica a statului; colegiul medicilor veterinari; institutii de invatamant si/sau cercetare agricola." 7. La articolul 10 alineatul (1), literele h) si i) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"h) fermierii inscrisi in listele electorale;
i) fermierii tineri cu varsta pana la 35 de ani inscrisi in listele electorale." 8. La articolul 10, alineatul (2) se abroga. 9. La articolul 10 alineatul (6), litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"d) sectia de votare se organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, apartinatoarea colegiilor judetene. Fiecare sectie de votare are arondati un numar de electori care va fi stabilit la nivelul fiecarui judet de catre comitetul judetean de initiativa, in baza listelor cu membrii camerelor agricole judetene. La propunerea comitetului judetean de initiativa, prin ordin al prefectului, vor fi stabilite numarul si locul sectiilor de votare. Responsabil de amenajarea sectiei de votare este primarul." 10. La articolul 10, alineatele (7) si (10) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"(7) Listele electorale se pun la dispozitia birourilor electorale ale sectiilor de votare si se afiseaza cu 45 de zile inainte de data alegerilor.
......
(10) Comitetul judetean de initiativa acrediteaza reprezentantii prevazuti la alin. (1) in calitate de observatori ai procesului electoral." 11. La articolul 11 alineatul (1), literele a), g) si h) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"a) 8 locuri pentru reprezentantii alesi dintre cei propusi pe liste de catre asociatiile profesionale din domeniul agricol, forestier si conexe, inregistrate la nivel judetean;
......
g) 4 locuri pentru reprezentantii alesi ai fermierilor;
h) 4 locuri pentru reprezentantii alesi ai fermierilor cu varsta pana la 35 de ani;". 12. La articolul 12, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 12
(1) Colegiul Camerei Agricole Nationale se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor prezentei legi si statutului propriu si este forumul decizional constituit din membrii birourilor permanente ale colegiilor camerelor agricole judetene si cei 9 membri ai Biroului permanent al Camerei Agricole Nationale." 13. La articolul 12, alineatul (7) se abroga. 14. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 14
Serviciul operational administrativ, denumit in continuare SOA, al Camerei Agricole Nationale si al camerelor agricole judetene este constituit din personal contractual angajat potrivit legislatiei in vigoare." 15. Articolul 15 se abroga. 16. Articolul 17 se abroga. 17. Articolul 18 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 18
Camerele agricole judetene au urmatoarele atributii:
a) ofera asistenta tehnica si consiliere producatorilor agricoli in vederea absorbtiei fondurilor europene;
b) organizeaza activitati de popularizare si asistenta tehnica de specialitate prin infiintarea de loturi demonstrative, demonstratii practice, targuri, expozitii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri si mese rotunde;
c) asigura asistenta tehnica de specialitate, economica si manageriala persoanelor care desfasoara activitati in domeniile agricole si conexe in aplicarea tehnologiilor agricole moderne si a metodelor noi de conducere a fermelor in scopul eficientizarii activitatilor la nivel de ferma;
d) realizeaza activitati de formare profesionala continua in domeniul agricol si conexe, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, tinand cont d enevoile si oportunitatile existente;
e) colaboreaza cu institutiile de invatamant si cercetare agricola in scopul realizarii transferului tehnologic si diseminarea rezultatelor cercetarii aplicative in agricultura prin elaborarea si distribuirea gratuita de tehnologii de cultura si de cresterea animalelor, materiale de specialitate, proiecte-model, altele;
f) realizeaza fluxul informational catre fermieri prin materiale audio-vizuale, emisiuni radio-TV, editarea, multiplicarea si distribuirea de materiale informative, reviste, carti, brosuri, pliante, tehnologii de cultura a plantelor si de crestere a animalelor, proiecte tehnico-economice si alte materiale de specialitate;
g) indeplinesc si alte atributii, conform prevederilor legale si statutului-cadru." 18. Articolul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 19
Camera Agricola Nationala are urmatoarele atributii:
a) promoveaza initiativele camerelor agricole judetene;
b) aproba nivelul cotizatiei membrilor;
c) colaboreaza cu isntitutiile administratiei publice centrale cu atributii in domeniu pentru identificarea nevoilor de formare profesionala continua;
d) colaboreaza cu institute, statiuni ori companii cu obiect de activitate in cercetarea agricola fundamentala/aplicata si inovare;
e) incheie contracte de cercetare si inovare cu institute, statiuni si companii de cercetare in domeniul agricol din Romania si din strainatate;
f) participa la proiecte cu finantare europeana, nationala sau internationala in domeniul cercetarii, inclusiv proiecte in cascada, in vederea sporirii competitivitatii sectorului agricol din Romania;
g) elaboreaza si aplica planul propriu de formare profesionala continua prin cursuri de initiere, calificare, specializare si perfectionare a fermierilor;
h) organizeaza seminare, simpozioane, targuri, expozitii si manifestari stiintifice de profil, in tara si in strainatate;
i) promoveaza produsele si serviciile romanesti din domeniu, in tara si in strainatate;
j) indeplineste si alte competente stabilite prin lege sau prin statut." 19. Articolul 20 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 20
Finantarea Camerei Agricole Nationale si a camerelor agricole judetene se asigura din:
a) cotizatii ale membrilor camerelor agricole;
b) dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii legale;
c) dividentele societatilor comerciale infiintate in conditiile art. 3;
d) veniturile din activitatile realziate prevazute la art. 19, precum si din alte activitati economice directe;
e) donatii si/sau sponsorizari;
f) comisioane;
g) prestari de servicii de consultanta sau asistenta catre fermieri, contra cost;
h) alte venituri prevazute de lege." 20. Titlul capitolului VII se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Statutul de utilitate publica al camerelor agricole" 21. Articolul 21 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 21
(1) Ulterior dobandirii personalitatii juridice, camerele agricole solicita acordarea statutului de utilitate publica.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 38-40 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, camerele agricole legal constituite sunt, potrivit legii, de utilitate publica." 22. Articolul 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 22
(1) In vederea dobandirii personalitatii juridice, membrii incheie actul constitutiv si statutul camerei agricole, in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(2) Actul constitutiv curpinde, sub sanctiunea nulittii absolute:
a) datele de identificare a membrilor: numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora;
b) exprimarea vointei de asociere si a scopului propus;
c) denumirea camerei agricole;
d) sediul camerei agricole;
e) durata de functionare a camerei agricole, pe termen nedeterminat;
f) patrimoniul initial al camerei agricole; activul patrimonial, in valoare de cel putin dublul salariului minim brut pe economie, la data constituirii camerei agricole, este alcatuit din aportul in natura si/sau in bani a membrilor;
g) componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale camerei agricole;
h) persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice;
i) semnaturile membrilor.
(3) Statutul cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:
a) elementele pravazute la alin. (2), cu exceptia celor de la lit. g) si h);
b) explicitarea scopului si a obiectivelor camerei agricole;
c) modul de dobandire si de pierdere a calitatii de membru;
d) drepturile si obligatiile membrilor;
e) categoriile de resurse patrimoniale ale camerei agricole;
f) atributiile organelor de conducere, administrare si control ale camerei agricole;
g) destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii camerei agricole, cu respectarea prevederilor legale.
(4) Statutul camerei agricole se elaboreaza cu respectarea prevederilor prezentei legi si a statutului-cadru, prevazut in anexa nr. 4. Statutul camerei agricole se elaboreaza cu respectarea prevederilor prezentei legi si a statutului-cadru, anexat la prezenta lege.
(5) Camarele agricole de utilitate publica se supun prevederilor art. 41-43 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(6) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale elaboreaza proceduri specifice de control privind aplicarea prevederilor art. (5)." 23. Articolul 24 se abroga. 24. Articolul 25 se abroga. 25. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 28
Mandatul persoanelor alese in cadrul camerelor agricole este de 4 ani, cu exceptia mandatuluiprimelor organe de conducere a carui durata este de un an." 26. Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 29
Anexele nr. 1, 2, 4 si 5 fac parte integranta din prezenta lege." 27. La anexa nr. 1, punctul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"4. fermier – persoana fizica sau juridica ce desfasoara activitati in unul dintre urmatoarele domenii: agricultura si dezvoltare rurala, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, turism rural si agroturism." 28. Anexa nr. 2. – Comitete de initiativa se modifica si va avea urmatorul cuprins"
"ANEXA Nr. 2
COMITETE JUDETENE DE INITIATIVA
- mod de functionare – A. Comitetele judetene de initiativa se infiinteaza prin grija prefectului. Prefectul solicita autoritatilor locale si formelor asociative din domeniile agricultura si conexe sa nominalizeza reprezetnantii in comitetul judetean de initiativa. In situatia in are se inregistreaza mai mult de 7 nominalizari din partea formelor asociative din domeniile agricultura si conexe, desemnarea membrilor se face prin tragere la sorti, de catre o comisie numita de prefect. Comitetele judetene de initiativa isi incep activitatea in termen de 3 zile de la data infiintarii.
B. In prima sedinta a comitetului judetean de initiativa, membrii acestuia isi vor alege presedintele prin vot secret.
C. Comitetul judetean de initiativa se intruneste in sedinte ordinare, la convocarea presedintelui, ori de cate ori este nevoie. Deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor comitetului judetean de initiativa. In prima sedinta isi desemneaza presedintele.
Comitetul judetean de initiativa:
a) in termen de 10 zile de la data numirii, delimiteaza circumscriptiile electorale pentru alegerea colegiilor judetene ale camerelor agricole;
b) desemneaza, in termen de 20 de zile de la data delimitarii circumscriptiilor electorale, membrii comisiilor electorale de circumscriptie si ai birourilor electorale de sectie;
c) preia de la comisiile electorale de circumscriptie, in termen de 24 de ore de la finalizarea alegerilor, procesele-verbale cu rezultatele alegerilor pe circumscriptiile electorale ale camerelor agricole." 29. Anexa nr. 3 se abroga. 30. La anexa nr. 4, la articolul 1, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1
(1) Camerele agricole sunt organizatii neguvernamentale, deschise, apolitice, fara scop patrimonial, cu personalitate juridica, cu statut de utilitate publica dobandit in conditiile prezentei legi, si create in scopul:
a) promovarii intereselor fermierilor, persoane fizice/juridice din agricultura, cu toate ramurile ei, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, turism rural si agroturism, denumite in continuare domenii ale agriculturii si conexe, in functie de competentele acestora;
b) promovarii in randul fermierilor a politicii agricole comune, a progreselor nationale de dezvoltare rurala, a strategiei si politicilor Romaniei de sustinee financiara a agriculturii, a cercetarii fundamentale si aplicate;
c) intensificarii absorbtiei fondurilor europene in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, pescuit si acvacultura;
d) formarii profesionae si consultantei,c are se acorda fermierilor persoane fizice si/sau juridice din agricultura si dezvoltare rurala, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, denumite in continuare domenii ale agriculturii si conexe." 31. La anexa nr. 4, la articolul 1, alineatul (3) se abroga. 32. La anexa nr. 4, articolul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 2
Camerele agricole sunt partener de dialog al autoritatilor publice cu competente in domeniile agriculturii, industriei alimentare, silviculturii si conexe, precum si al celorlalte autoritati si institutii ale administratiei publice centrale si locale, pe domeniile de competenta." 33. La anexa nr. 4, la articolul 3, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 3
(1) Membrii camerelor agricole judetene pot fi:
a) Membri individuali: fermieri, persoane fizice sau juridice care desfasoara activitati in agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura, indiferent de domeniul de activitate, cu domiciliul/sediul in judetul respectiv;
b) Membri colectivi: asociatiile profesionale din domeniul agricol, forestier si conexe inregistrate la nivel judetean, precum si grupuri de producatori legal constituite; patronate din domeniul agricol, forestier si conexe reprezentate in teritoriu; sindicate din domeniul agricol, forestier si conexe reprezentate in teritoriu; cooperative agricole; ocoalele silvice care administraza/asigura servicii silvice pentru fondul forestier, altul decat proprietatea publica a statului; colegiul medicilor veterinari; institutii de invatamant si/sau cercetare agricola." 34. La anexa nr. 4, articolul 6 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 6
Camerele agricole judetene au urmatoarele atributii:
a) ofera asistenta tehnica si consiliere producatorilor agricoli in vederea absorbtiei fondurilor europene;
b) organizeaza activitati de popularizare si asistenta tehnica de specialitate prin infiintarea de loturi demonstrative, demonstratii practice, targuri, expozitii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri si mese rotunde;
c) asigura asistenta tehnica de specialitate, economica si manageriala persoanelor care desfasoara activitati in domeniile agricole si conexe in aplicarea tehnologiilor agricole moderne si a metodelor noi de conducere a fermelor in scopul eficientizarii activitatilor la nivel de ferma;
d) realizeaza activitati de formare profesionala continua in domeniul agricol si conexe, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, tinand cont de nevoie si oportunitatile existente;
e) colaboreaza cu institutiile de invatamant si cercetare agricola in scopul realizarii transferului tehnologic si al diseminarii rezultatelor cercetarii aplicative in agricultura prin elaborarea si distribuirea gratuita de tehnologii de cultura si de cresterea animalelor, materiale de specialitate, proiecte model, altele;
f) realizeaza fluxul informational catre fermieri prin materiale audio-vizuale, emisiuni radio-TV, editarea, multiplicarea si distribuirea de materiale informative, reviste, carti, brosuri, pliante, tehnologii de cultura a plantelor si de crestere a animalelor, proiecte tehnico-economice si alte materiale de specialitate;
g) indeplinesc si alte atributii, conform prevederilor legale si statutului-cadru." 35. La anexa nr. 4, articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 7
Camera Agricola Nationala are urmatoarele atributii:
a) promoveaza initiativele camerelor agricole judetene;
b) aproba nivelul cotizatiei membrilor;
c) colaboreaza cu institutiile administratiei publice centrale cu atributii in domeniu pentru identificarea nevoilor de formare profesionala continua;
d) colaboreaza cu institutie, statiuni ori companii cu obiect de activitate in cercetarea agricola fundamantala/aplicata si inovare;
e) incheie contracte de cercetare si inovare cu institute, statiuni si companii de cercetare in domeniul agricol din Romania si din strainatate;
f) participa la proiecte cu finantare europeana, nationala sau internationala in domeniul cercetarii, inclusiv proiecte in cascada in vederea sporirii competitivitatii sectorului agricol din Romania;
g) elaboreaza si aplica planul propriu de formare profesionala continua prin cursuri de initiere, calificare, specializare si perfectionare a fermierilor;
h) organizeaza seminare, simpozioane, targuri, expozitii si manifestari stiintifice de profil, in tara si in strainatate;
i) promoveaza produsele si serviciile romanesti din domeniu, in tara si in strainatate;
j) indeplineste si alte competente stabilite prin lege sau prin statut." 36. La anexa nr. 4, la articolul 8, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 8
(1) Organele de conducere ale camerelor agricole judetene constituite in urma alegerilor organizate la nivelul fiecarui judet sunt: colegiul judetean si biroul permanent al colegiului judetean." 37. La anexa nr. 4, articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 10
Colegiul National al Camerei Agricole Nationale este forumul decizional constituit din membrii birourilor permanente ale colegiilor camerelor agricole judetene si 9 membri ai Biroului permanent al Camerei Agricole Nationale." 38. La anexa nr. 4, la articolul 11, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(3) Presedintele Camerei Agricole Nationale este presedintele Prezidiului si al Biroului permanent." 39. La anexa nr. 4, articolul 13 se abroga. 40. La anexa nr. 4, la articolul 14, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 14
(1) Directorii camerelor agricole judetene vor fi desemnati din randul personalului angajat." Art. IIArt. II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 472 din 11 iulie 2012, se abroga. Art. IIISe modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. III. - Comitetele judetene de initiativa ale camerelor agricole vor organiza primele alegeri pentru constituirea camerelor agricole in termen de maximum 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta."
Sursa: www.gazetadeagricultura.info/index.php?option=com_content&view=article&id=15981&Itemid=999

marți, 13 mai 2014

MĂSURIŞUL LAPTELUI

Publicare: 2010-10-25
Autor: SZABÓ Á. Töhötöm
Tradus de: SZÉKELY Zsuzsa
Măsurişul laptelui (sau sâmbra, împreunatul oilor, în maghiară: tejmérés, juhmérés, összefejés, befejés) este un obicei care precede scoaterea oilor la păşunat. Este opractică agricolă al cărei rol este de a determina cota-parte a fiecăruia dintre membrii asociaţiei crescătorilor de oi în perioada unei veri pe baza cantităţii de lapte muls. Obiceiul este legat de utilizarea în comun a păşunilor şi de păstoritul comun al animalelor, caracteristic în special satelor din Transilvania, căci în cadrul gospodăririi centrate pe sat stăpânii de oi nu pot folosi separat păşunile (până la desfiinţarea sistemului asolamentului se păşuna şi pe imaş) şi nici nu ţin un număr de oi care să facă rentabilă angajarea individuală a unui cioban. Astfel, crescătorii de oi dintr-un sat sau dintr-o parte a satului se asociază să pască oile împreună pe păşunile utilizate în comun. Angajează împreună un cioban pe care îl plătesc tot împreună (de obicei retribuţia constă în bani şi alimente). În Bazinul Carpatic creşterea oilor a avut şi are importanţă mai ales în zonele muntoase şi deluroase, la fel şi în Transilvania. Astfel, în această zonă s-au format modalităţi variate de creştere a oilor şi de prelucrare a laptelui de oaie în funcţie de păşunile utilizate pentru păscut, de distanţa de la sat a locului unde oile păşunau şi de formele de uzufruct practicate. În privinţa cercetării tipurilor de uzufruct şi de cotă de lapte în cazul turmelor comune de oi de muls, literatura de specialitate face diferenţă între două mari tipuri de cotă-parte (iar în cadrul acestora între mai multe subtipuri): cota-parte din produsele lactate şi cota de lapte. În cazul primului tip, caracteristic în primul rând sud-estului Transilvaniei, cota-parte se stabileşte pe baza numărului oilor de muls trimise în turmă (cota-parte după o oaie de muls este în jur de 7-8 kg de caş şi 1 kg de urdă), iar prelucrarea laptelui de oaie cade în sarcina ciobanului (sau a familiei lui).
În cazul celui de-al doilea tip, practicat mai ales în partea centrală a Transilvaniei, cota-parte este determinată pe baza cantităţilor de lapte obţinute cu ocazia primului muls de primăvară în comun, sau a măsurişului laptelui, iar prelucrarea laptelui se face pe rând la casele crescătorilor de oi care beneficiază de cotă-parte. Descrieri ale măsurişului laptelui avem din satele din Ţara Călatei şi din Câmpia Transilvaniei, iar în literatura de specialitate opinia general acceptată este că vocabularul maghiar de oierit în unele aspecte, pe lângă practica oieritului şi obiectele utilizate, arată influenţe române (şi balcanice). Perioada măsurişului laptelui de la sfârşitul lunii aprilie - începutul lunii mai - ca prima scoatere a oilor la păşune primăvara - este o perioadă a anului când se pot practica diferite ritualuri ale fecundităţii şi de influenţare a naturii (lovirea cu crengi verzi, deghizări cu măşti, stropirea cu apă şi jocuri cu conţinuturi sexuale). Oile crescătorilor din sâmbră sunt adunate şi scoase la păşunat în ziua dinaintea măsurişului laptelui sau cu câteva zile mai înainte, iar în noaptea dinaintea măsurişului înnoptează şi ei la păşune pe lângă oi pentru a preveni înşelăciunile. Tot atunci începe petrecerea legată de acest obicei, căci lăutarii sunt deja la faţa locului. A doua zi dimineaţa, înainte de masă începe măsurişul laptelui propriu-zis ori la stână, ori în curtea vreunui stăpân din sat: fiecare stăpân îşi mulge oile în faţa celorlalţi şi cantitatea de lapte se măsoară într-o oală (de obicei într-o cupă, unde o cupă înseamnă un lapte întreg) (pentru exprimarea cantităţilor mai mici de lapte se folosesc următoarele: jumate de lapte, sfert de lapte şi suta), apoi cantitatea se înregistrează şi pe baza acesteia este determinat de câte ori şi în ce ordine va duce acasă laptele fiecare crescător de-a lungul verii. De exemplu: un crescător cu două lapte poate duce acasă laptele muls deodată de două ori consecutiv într-o ordine, unul cu o lapte în fiecare ordine o dată, unul cu jumătate de lapte poate duce lapte acasă la fiecare a doua ordine. Pe alocuri ne putem întâlni şi cu calcule foarte complicate, căci pot exista bareme de cotă-parte şi pentru fracţiuni (astfel un stăpân poate avea un lapte întreg şi o fracţiune). Totuşi membrii sâmbrei se străduiesc de obicei să compenseze cantităţile foarte mici prin vânzare-cumpărare. Datorită faptului că aceste cantităţi de lapte pot scădea până la sfârşitul verii din cauza epuizării păşunilor, se practică şi inversarea ordinii. După ce măsurişul se termină, începe petrecerea (acolo unde măsurişul nu are loc la păşune, chiar şi intrarea în sat înaintea măsurişului are caracter de sărbătoare); la Luna de Sus atunci se practică rostogolitul: femeile şi bărbaţii se îmbrăţişează şi se rostogolesc, iar în ziua de după măsurişul laptelui are loc şi o petrecere pentru femei
Datorită provocărilor sociale şi economice ale ultimilor ani, obiceiul a dispărut sau s-a modificat, deoarece, pe lângă faptul că micile gospodării din Transilvania se confruntă cu dificultăţi, creşterea oilor nu mai este o preocupare atrăgătoare, întrebuinţarea variată a oilor de odinioară (pentru carne, lapte, lână şi piele, îngrăşământ) şi-a pierdut din importanţă. În plus, primirea cotei-parte în ordine, transportarea şi prelucrarea laptelui acasă reprezintă constrângeri care cu greu sunt asumate de familiile de azi. De asemenea, se poate observa că orăşenii (cercetători, dansatori) care vin să vadă măsurişul laptelui şi petrecerile de după măsuriş au format în cadrul acestui obicei un orizont pozitiv de valori, care la rândul lui poate ajuta la păstrarea acestuia.
Bibliografie selectivă
FÖLDES László: Egy alföldi juhtartó gazdatársaság. Néprajzi Értesítő XLIV. (1962) 28-80. 
FÖLDES László: „A vándorló Erdély". Ethnographia XCIII. (1982) 353-390.
HABENICHT, Gottfried: Povestea ciobanului care şi-a pierdut oile. Revistă de Etnografie şi Folclor 1968. 235-251.
HENICS Tamás: Juhmérés Visában - Szent György-napi örökségünk. Mezőgazda Kiadó, Budapest, 2005. 
K. KOVÁCS László: A közös fejősjuhnyájak tejhaszonvételi formái Erdélyben 1900 körül. Népi kultúra - népi társadalom I. 1968. 9-51.
KÓS Károly: A kalotaszegi kosarazó juhászat. Miscellenae Ethnografica 1947. 3-28.
KÜRTI László: Juhmérés és henderikázás Magyarlónán. Ethnographia XCVIII. (1987) 385-393.
SZABÓ Á. Töhötöm: Közösség és intézmény. Stratégiák a lónai hagyományos gazdálkodásban. Kriza János Néprajzi Társaság, Kolozsvár, 2002.
VASAS Samu - SALAMON Anikó: Kalotaszegi ünnepek. Gondolat Kiadó, Budapest, 1986.

MIŞCAREA COOPERATISTĂ ÎN TRANSILVANIA ÎNTRE ANII 1940-1948

Publicare: 2010-10-25
Autor: HUNYADI Attila
Tradus de: MEISTER Róbert
În 1940, ca o consecinţă a Arbitrajului de la Viena, dintre cele 769 de cooperative maghiare din Transilvania, 556 au rămas în Transilvania de Nord, iar 212 în Transilvania de Sud (România). Toate tipurile de cooperative din Transilvania de Sud s-au afiliat la „Nagyenyedi Hangya Szövetkezeti Központ"(Centrala Cooperativelor „Hangya" din Aiud). Pe teritoriul Transilvaniei de Nord, îndrumarea, aprovizionarea şi controlul cooperativelor de consum au fost preluate de către Erdélyrészi Fogyasztási Szövetkezetek Központja (Centrala Cooperatistă de Consum din Transilvania), înfiinţată la Târgu-Mureş în octombrie 1940. Funcţionarea cooperativelor a fost reglementată prin Decretul guvernamental (M.E.) nr. 1941/2150. În urma acestei dispoziţii, Alianţa din Cluj a devenit centrala de vârf a cooperativelor din părţile Transilvaniei, sub denumirea de „Szövetség, a Gazdasági és Hitelszövetkezetek Központja'' („Alianţa, Centrala Cooperativelor de Credit şi Economice din Ardeal"). Sub controlul ei au ajuns toate cooperativele din acest teritoriu: cele proprii, dar şi Uniunea Cooperativelor Raiffeisen, Centrala Românească „Plugarul", precum şi Centrala Cooperativelor de Consum „Hangya" din Transilvania. La tratativele de reciprocitate, interesele minorităţii române au fost reprezentate de preşedintele centralei româneşti a cooperativelor, prof. dr. Emil Haţieganu, iar interesele cooperativelor maghiare, de preşedintele „Hangya" din Aiud: contele Haller István.
Perioada 1940-1944 a fost una benefică, mai ales pentru dezvoltarea cooperativelor maghiare de pe teritoriul Centralei „Hangya", ca urmare a comenzilor şi bonificaţiilor acordate de pe urma aprovizionării armatei angajate în război. Putem enumera, printre evoluţiile pozitive ale acestei perioade, faptul că la Universitatea „Ferencz József" din Cluj a fost creat Institutul de Studii ale Cooperaţiei (Szövetkezettudományi Intézet), care şi-a continuat activitatea sub conducerea lui Nagy Zoltán, sub denumirea de Catedra Cooperatistă a Universităţii „Bolyai" între anii 1945-1948.



Ultimii patru ani ai Mişcării cooperatiste s-au desfăşurat sub semnul luptei pentru supravieţuire. Trecerea frontului din toamna anului 1944, luptele desfăşurate, jafurile, rechiziţionările depozitelor de mărfuri, toate acestea au pricinuit mari pagube în proprietăţile cooperaţiei maghiare. Centrala Cooperativelor de consum „Hangya" din Târgu-Mureş şi Uniunea Cooperativelor „Hangya'' din Aiud, la adunarea generală comună ţinută la 15 septembrie 1945, s-au unit sub denumirea de „Kaláka Szövetkezetek Központja" (Centrala Uniunii Cooperativelor Kaláka). Centrala, cu sediul la Târgu-Mureş, afilia 681 de cooperative. Avea ca membri 136 de mii de capi de familie (aproximativ 540 de mii de membri de familie). În cadrul centralei, în cele 14 sucursale, în depozite şi ateliere de fabricaţie erau 527 de angajaţi (printre care şi specialişti). Cooperativele membre aveau 710 funcţionari şi alţi angajaţi. În 1945, la atelierele din Meggyesfalva (Mureşeni) lucrau 140 de muncitori şi alţi angajaţi. La „Alianţa, Centrala Cooperativelor de Credit şi Economice" erau afiliate 421 de cooperative. Cele două centrale cooperatiste aveau în total 200 de mii de membri.
Începând din anul 1945, dispoziţiile oficiale aveau drept scop asimilarea cooperativelor maghiare. Politica de asimilare şi de încălcare a drepturilor omului, de sfidare a democraţiei a fost pusă în aplicare de INCOOP (Institutul Naţional al Cooperaţiei), cu aprobarea puterii aflate sub influenţă comunistă. Protestând împotriva nedreptăţilor şi încălcărilor legalităţii, cele două centrale au ţinut un congres comun între 9-10 aprilie 1946, dar nu au obţinut decât o relativă îmbunătăţire a situaţiei din motive electorale, până în luna noiembrie a aceluiaşi an. După încheierea alegerilor a continuat şi chiar s-a agravat sfidarea şi anularea autonomiei cooperatiste. Preşedinţii celor două centrale, dr. Lakatos Imre, respectiv Korparich Ede au fost înlăturaţi, locul lor a fost ocupat de către persoane de rangul doi, care au înlesnit administrarea averii cooperativelor de către comisari comunişti, numiţi în octombrie 1944. A fost înlocuit de asemenea şi Szász Pál, preşedintele EMGE (Societatea Economică Maghiară din Transilvania). Toţi trei au fost mai apoi acuzaţi de trădare, pentru semnarea memorandului trimis la Conferinţa de pace de la Paris, în care se propunea înlocuirea graniţelor trasate la Trianon cu o divizarea a Transilvaniei conform criteriilor etnice.
La conferinţa naţională a federaţiilor judeţene, ţinută la Bucureşti în 1947, INCOOP a dispus unificarea cooperativelor, includerea printre membri a reprezentanţilor păturilor nevoiaşe, „active în partidele democrate", precum şi infiltrarea acestora în conducere „chiar cu ajutorul unor sabotaje". Înglobarea în federaţiile judeţene româneşti a fost pecetluită prin decizia 1948/461 a INCOOP. Conform deciziei, unificarea „va fi decisă de direcţiunile cooperativelor", fără convocarea adunării generale. Direcţiunile cooperativelor au fost „pregătite" pentru executarea deciziei de afiliere la federaţiile judeţene prin pierderi de proprietăţi, prin numiri succesive ale unor agenţi comunişti, prin defăimarea şi excluderea celor care luptau pentru autonomie. Desfiinţarea cooperativelor de credit maghiare s-a petrecut în mai 1948, când cooperativele comunale au fost „unificate", urmând ca, de la acel moment, Banca Naţională a României să se ocupe de procesul de creditare. După doar câteva luni, ca urmare a „reformei învăţământului" din 3 august 1948, au fost desfiinţate şi cooperativele şcolare. Statutele noi ale cooperaţiei au apărut tot în 1948, precizând că noile cooperative vor dispune în totalitate de averea celor vechi.
În urma noii legi cooperatiste, dată în aprilie 1949, au apărut cooperativele „socialiste" - de fapt şi mai precis, staliniste. Averile cooperativelor au fost etatizate, li s-a impus planificarea, aria activităţii lor a fost restrânsă, la fel şi posibilităţile de pregătire profesională. Autonomia lor a ajuns pur formală. În mai 1949 s-au format comisii de organizare judeţene. Ca urmare a activităţii acestora, centrala „Kaláka" s-a desfiinţat şi din punct de vedere juridic, iar cooperativele de consum maghiare au fost unificate cu cele româneşti. Motivarea oficială a fost - fireşte - nu una etnică, ci cu totul alta, şi anume că prin aceste măsuri „s-a pus capăt separării artificiale între ţărănimea muncitoare de naţionalitate română şi cea maghiară". Transformarea finală a cooperativelor de consum s-a petrecut în 1950, când, la Congresul cooperatist întrunit la Bucureşti, s-a creat Uniunea Cooperativelor de Consum - CENTROCOOP, la care au fost afiliate toate cooperativele din România.
Bibliografie selectivă
Hunyadi Attila: A magyar szövetkezetek Romániában 1918-1948 között In: Csetri Elek-Egyed Ákos-Hunyadi Attila-Somai József (szerk.): Szövetkezetek Erdélyben és Európában. RMKT, Kolozsvár, 2007. 67-107.
László Márton: Erdélyrészi Hangya Szövetkezetek Marosvásárhelyi Központja In: Csetri Elek, Egyed Ákos, Hunyadi Attila, Somai József (szerk.): Szövetkezetek Erdélyben és Európában. Romániai Magyar Közgazdász Társaság, Kolozsvár, 2007. 185-222.
Nagy Zoltán: Az erdélyi magyar szövetkezetek a visszatéréskor. Erdélyi Tudományos Intézet. Kolozsvár, 1942. 
Nagy Zoltán: Erdély gazdasági életének szövetkezeti megszervezése. Kolozsvár, 1946.
Oláh Sándor: Székelyföldi szövetkezetek 1940-44 között. In: Csetri Elek, Egyed Ákos, Hunyadi Attila, Somai József (szerk.): Szövetkezetek Erdélyben és Európában. Romániai Magyar Közgazdász Társaság, Kolozsvár, 2007. 271-298. 
Vincze Gábor: Az erdélyi magyar szövetkezetek sorsa a 2. világháború után. In:Valóság. 1998. 3. sz. 39-55. 
Vincze Gábor: Az erdélyi magyar szövetkezetek félévszázada. In: Csucsuja, István, Somai József (szerk): Az erdélyi magyar gazdasági gondolkodás múltjából. I. k. RMKT, Kolozsvár, 2002. 221-236.

Tratamente de primăvară

07 Mai 2014 11:27
- Dăunătorii de primăvară din culturile de cartofi sunt adulţii hibernanţi ai gândacului din Colorado. Tratamentele la culturile/tufele de cartofi răsărite se fac când se constată prezenţa unui adult la 4 – 5 tufe.
Reţete:
• Fâstâc 10 EC 10 EC – 0.1 l/ha sau
• Karate Zeon – 0.2 l/ha sau
• Cyperguard 25 EC – 0.08 l/ha sau
• Pyrinex Quick – 1.0 l/ha sau alte produse omologate cu acţiune similară, clasificate (Xi – Xn).
Tratamentul poate fi complexat cu primul tratament preventiv pentru mană. Ca reţetă se recomandă folosirea produselor ce conţin s.a. fluazinam. Denumirea lor comercială este Banjo 500 SC (0.3 – 0.4 l/ha); Nando 500 SC 0.3 – 0.4 l/ha); Shirlan 500 SC (0.3 – 0.4 l/ha); Terminus 500 SC (0.3 – 0.4 l/ha). Se pot folosi şi alte produse de contact cu efect preventiv: Bravo 500 SC – 0.2 % sau Antracol 70 WP – 0.2 % sau Alcupral 0.3 % sau Dithane M 45 – 0.2 % etc.
Atenţie!
Tratamentul poate fi efectuat în zilele însorite, fără vânt cu temperatura aerului mai mică de 24ºC. Perioada optimă de aplicare a tratamentului este după răsărirea culturii – până la apariţia larvelor.
- Dăunătorii de primăvară din răsadurile de legume (roşii, vinete, ardei, castraveţi, pepeni) se combat cu tratamente specifice după plantarea la locul definitiv în câmp sau spaţii protejate.
Bolile/dăunătorii sunt de colet și boli ale aparatului foliar. Aplicarea tratamentului se va face la plantare, odată cu prima udare sau la 2-3 zile după. Cantitatea de soluţie este de 0.5 l/planta.
Reţete:
- Previcur Energy – 0.1 % sau
- Topsin 500 SC – 0.14 % + Dithane M 45 – 0.2 % sau Folpan 80 WDG – 0.15 % sau Merpan 80 WDG – 0.15 %.
Pentru dăunători reţeta optimă este Novadim Progres – 0.2 % sau Actara -0.02 %. Acest produs se foloseşte doar la culturile din spaţii închise. Tratamentele vor fi foliare sau la rădăcina fiecărei plante după plantare. Pentru culturile de castraveţi şi pepeni îndeosebi cele din spaţii închise se vor efectua tratamente preventive sau curative împotriva fuzariozei, pătării unghiulare şi manei. Pentru fuzarioză se vor efectua tratamente preventive, prin udarea fiecărei plante cu soluţie în concentraţie de 0.05 % (500 ml soluţie/plantă). La depistarea primelor simptome de boală folosiţi produsul în C % de 0.1 % = TOPSIN AL 70 PU (tiofanat metil 70 %) - 0,05 – 0,1% =
Pentru mană şi pătare unghiulară se aplică reţeta Bravo 500 SC (s.a. clorotalonil 500 g/l) – 0,2 % (acţiune de contact) sau Curzate Super (Cymoxanil 4 % + Mancozeb 40 %) acţiune sistemică sau Manoxin C 50 PU (s.a. 25 % Cupru din oxiclorura + 24 % fosetil de aluminiu + 1 % miclobutanil) - 0,4% (sistemic) sau Melody Compact 49 WG – (s.a. iprovalicarb 8.4 % + cupru 40.6 %) - 0.2 % sistemic.
Alte recomandări:
Pentru fuzarioză se execută tratamente preventive! Pentru mană şi pătare unghiulară tratamentele se execută din 7 în 7 zile dacă se folosesc produse de contact sau după 10-12 zile dacă s-a utilizat un produs cu acţiune sistemică. La tratamentul următor se vor folosi produse cu substanţe active diferite.
Bolile din culturile de ceapă sunt mana și infecţiile primare. Tratamentul trebuie să fie preventiv şi curativ. Se execută tratamentul T2 pentru cultura de ceapă din arpagic şi T1 pentru cele înfiinţate prin semănat direct sau răsad.
Atenţie!
Perioadele ploioase, nopţile reci şi zilele călduroase sunt favorabile atacului de mană. Se va efectua tratament imediat ce condiţiile meteo fac posibil acest lucru.
Reţete:
- Acrobat MZ 90/600 WP – 0.2 % sau
- Aliette 80 WG – 0.3 % sau
- Previcur Energy – 0.1 %. Sau
- Ridomil MZ 68 WG – 0.25 %. Sau
- Folio Gold – 0.075 % sau
- Manoxin C 50 PU – 0.4 % sau alt produs omologat cu efect similar
Se poate executa un tratament complexat cu un insecticid împotriva dăunătorilor musca cepei şi a usturoiului şi tratamentul al II-lea generaţia I, G1 pentru gărgăriţă cepei, tratamentul al II-lea generaţia I G1 şi pentru trips primul tratament..
Insecticidele recomandate sunt Actara, Karate Zeon, Kohinor, Reldan, Mospilan, Novadim Progress sau altele omologate în UE şi România. Dacă a fost efectuat tratamentul1 pentru dăunători se ţine cont de numărul de zile de la tratament şi de timpul de acţiune al produsului folosit.
Atenţie!
- Pentru aderența soluţiei se adaugă obligatoriu Aracet – 0.2 % sau alt produs cu proprietăţi de lipirea soluţiei pe frunze (Şpur, Nu – Film, Silwet Gold etc.);
- Tratamentul se efectuează dus - întors pentru a acoperi întreaga suprafaţă cilindrică a frunzelor;
- Tratamentul următor se va face după 10 - 12 zile în funcţie de produsul folosit;
- Intervalul între tratamente se adaptează în funcţie de presiunea de infecţie, dezvoltatea culturii şi de condiţiile climatice;
- La o eventuală presiune de infecţie ridicată numărul de zile până la următorul tratament se reduce la 7 – 10 zile;
- Se efectuează 2-3 tratamente utilizând produse cu s.a. diferite;
- Dacă se utilizează produse de contact, tratamentul se repetă după 5-7 zile;
- Ceapa verde pentru consum curent nu se tratează.
Boala din culturile de căpşun este putregaiului fructelor. Tratamentul se face prin stropirea culturii în funcţie de precocitatea soiurilor. Pentru soiuri sau hibrizi cu coacere timpurie la scuturarea petalelor - creşterea fructelor este următoarea rețetă:
- Topsin Al 70 PU – 0.1 % sau Switch 62.5 WG -1 kg/ha.
După fiecare recoltare se aplică următoarea rețetă:
- Teldor 500 SC – 0.15 % (Timp de Pauză 1 -3 zile)
- Switch 62.5 WG- 1 kg/ha (Timp de pauză -3 zile).
- Rovral 500 SC – 0.1 % (Timp de pauză 7 zile)
- Topsin Al 70 PU – 0.1 %. (Timp de pauză 14 zile) sau alte produse cu efect similar.
Tratamentele se aplică în funcţie de tipul de cultură (câmp sau spaţii protejate) condiţiile meteo, sistemul de irigare, mulcirea solului, sensibilitatea soiurilor. În anii ploioşi boala poate cauza pierderi însemnate de recoltă (până la 50 – 80 %). La soiurile de căpşun târzii şi semitârzii se efectuează cel de al II-lea tratament cu Topsin 0.1 % la interval de 10-14 zile când plantele sunt în plină floare.
- La sfârşitul înfloritului (s.a. tiofanat metil nu afectează grăunciorul de polen);
- Botricide specifice după fiecare recoltare;
Dacă se constată prezenţa acarienilor folosiţi acaricide specifice: Ortus 0.05 % sau alt produs avizat. Alte măsuri de limitare a atacului sunt reducerea foliajului, eliminarea excesului de umiditate și aerisirea culturii. Prin păstrarea unei densităţi optime, folosirea foliilor de plastic, mulcirea solului cu paie sau alte materiale pentru evitarea contactului fructelor cu solul se face tratament chimic preventiv.
Bolile/dăunătorii din culturile de fasole (grădină şi câmp) sunt antracnoza, bacterioza și afidele.
Reţete:
Pentru antracnoza: Merpan 80 WDG -0.15 % sau Captan 50 WP -0.2 %.
Pentru bacterioza: Alcupral 50 PU – 0.25 % sau Champion 50 WP – 0.25 % sau Funguran OH
50 WP – 0.25 %
Pentru dăunători: Calypso 480 SC – 0.02 %, Mavrik 2 F - 0.02 %, Mospilan 20 SG -0.02 % sau
Karate Zeon 0.015 % sau Kohinor 200 ŞL – 0.04 % sau alte aficide specifice
Perioada optimă de tratament este în faza de cotiledoane – apariţia primelor două – trei frunzuliţe adevărate. Tratamentul se poate aplica şi la culturile de castraveţi şi pepeni din câmp.
Atenţie!
- Se foloseşte insecticidul doar atunci când dăunătorul este prezent.
Dăunătorii/bolile din arborii din parcuri, scuaruri și aliniamente stradale, curți, grădini particulare, plantații pomicole sunt tigrul platanului, fluturele cu abdomenul auriu, omida păroasă a stejarului, inelarul, purecii meliferi, păduchii de frunză, păduchele lânos, țânțărașul frunzelor de buxus, viespea lăstarilor de măr și păr etc., precum și ciupercile de tip făinare şi alte boli foliare, de scoarță și lemn. Pentru prevenire și combatere se vor efectua două tratamente fitosanitare.
Reţete:
MOSPILAN 20 SP 0,025% sau RELDAN 22 EC 2,0 – 2,2 l/ha + SCORE 250 EC 0,015% + FOLPAN 80 WDG 0,1% + ARACET 0,2%;MOVENTO 100 SC 1,875 l/ha sau PYRINEX QUICK 0,1% + DITHAN M 45 0,2% + ARACET 0,2%
Perioada optimă pentru tratament:
Tratamentul I: 7 - 12 mai 2014
Tratamentul al II-lea se va repeta la 7 - 10 zile de la tratamentul anterior.

Știri fitosanitare - legumicultura


unătorii de sol din culturile de porumb şi floarea soarelui sunt gândacul pământiu și răţişoara porumbului.

Atenţie! Adulţii de răţişoara porumbului migrează de la cultura de porumb la cea de floarea soarelui. Perioada optimă de tratament este în timpul şi după răsărirea culturii şi este condiţionat de prezenţa dăunătorilor (peste 3 % plante atacate). Tratamentul este obligatoriu acolo unde la semănat s-a folosit sămânţa tratată doar cu fungicid.
Reţete:
Calypso 480 SC – 0.090 l/ha sau
Imidan 50 WP – 1.5 kg/ha sau
Mospilan 20 SP – 0.100 kg/ha sau alte produse omologate în UE şi România şi cu acţiune similară.
Dăunătorii din culturile de legume din camp sunt melcii fără cochilie, viermii sârmă și coropişniţele. Perioada optimă de tratament este la apariţia primelor semne că dăunătorii exista în cultură: frunze cu aspect de păşunat, răsaduri retezate la nivelul solului, rădăcini mâncate etc. şi întotdeauna după perioade ploioase la melcii fără cochilie.
Reţete:
- Optimol 4 G (s. a. metaldehida 5 %)– 15 kg/ha; 15 g/10 mp sau;
- Agrosan B (s. a. metaldehida 5 %)– 15 kg/ha; 15 g/10 mp sau;
- Mesurol 2 RB (s. a. metiocarb 2 %)- 5 kg/ha sau 5 g/10 mp.
Atenţie!
- Momelile se aplică prin împrăştiere la suprafaţa solului său pe rândul de plante.
- Pentru a evita infestările din exterior este recomandat ca produsele să fie aplicate de-a lungul marginilor suprafeţelor de tratat.
- Aplicarea granulelor, după - amiază sau seara în lipsa dăunătorului.
- Nu necesită incorporare în sol.
- Prăşile repetate, irigare moderată, evitarea excesului de umiditate.
Atenţie! La culturile de varză și salată granulele nu trebuie să ajungă între frunzele căpăţânilor în formare.
- Produsele au efect repelent (substanță care prin calitățile sale organoleptice - gust, miros - îndepărtează rozătoarele, insectele, păsările etc.
- Rezultatele maxime se obţin în condiţii de umiditate.
- Mesurol 2 RB Combate şi coropişniţele la culturile de tomate. Se utilizează la plantare sau în vegetaţie prin împrăştiere uniformă sau din loc în loc cu respectarea dozei la unitatea de suprafaţă. Împotriva coropişniţelor este necesară o uşoară incorporare în sol. Astfel se combat şi melcii cu cochilie. Se aplică cel mult două tratamente într-un sezon iar timpul de pauză este 14 zile.
Reţeta:
- COROCID Forţe (s.a. 0.5 % lambda cihalotrin + 0.2 % ulei de portocale)- 5 kg/ha/40 g/80 mp.
Produsul are efect repelent asupra păsărilor şi animalelor domestice. Atenţie la aplicare a produselor: momelile vor fi aplicate înainte sau după plantarea răsadurilor prin împrăştiere la suprafaţa solului, în benzi sau sub formă de grămăjoare la baza fiecărei plante. Pentru rezultate bune încorporarea produselor în sol este obligatorie: în cazul terenurilor infestate, cele fertilizate cu gunoi de grajd nefermentat, la pregătirea terenului în vederea plantării sau concomitent cu plantatul (sau semănatul).
Dăunătorul din culturile de mazăre este gărgăriţa mazării.
Tratament în fenofaza de înflorire – deschiderea primelor flori cu produse.
Reţete cu produse piretroide (Mavrik 2 F – 0.05 %; Decis Mega 50 EW - 0.02 %; Fâstâc 10 EC – 0.02 %) sau neonicotinoide: Mospilan 20 SP – 0.025 %; Calypso 480 SC – 0.02 %.
Alte recomandări: în cazul folosirii produselor piretroide se va asigura o acoperire completă şi uniformă a plantelor, se evită stropirea plantelor la temperaturi ridicate (peste 22 ° C). Produsele Mavrik, Calypso şi Mospilan 20 SG sunt selective pentru albine. Cu acest tratament sunt combătute şi ale gărgăriţe dăunătoare culturii de mazăre (cele dungate, Sitona spp) care rod foliolele frunzelor sub formă de dantelă dar şi molia păstăilor de mazăre. Larvele moliei rod boabele din păstăile de mazăre. Atacul se întâlneşte mai mult la soiurile tardive şi cu înflorire de lungă durată.

Știri fitosanitare din 12 mai

12 Mai 2014
Dăunătorii/bolile din livezile cu cireş şi vişin sunt musca cireşelor, afidele, monilioza, pătările și ciuruirile. Pentru prevenire şi combatere se recomandă executarea tratamentelor la cireşii şi vişinii cu coacere târzie.
Reţete:
Tratamentul 1: CALYPSO 480 SC = 0,025 + TOPAS 100 EC = 0,05% sau
ACTARA = 0,02% + BRAVO 500 SC = 0,15%
Tratamentul al II-lea: Se execută la 7-9 zile de la primul tratament.
DECIS MEGA 50 EW = 0,015% + CHORUS 75 WG = 0,02% + TOPSIN 500 SC = 0,1% sau
NOVADIM PROGRESS = 0,075% + TELDOR 500 SC = 0,08% + TOPSIN AL 70 PU = 0,07% sau
KARATE ZEON = 0,015% + SCORE 250 EC = 0,02%. Sau
FASTAC 10 EC = 0,02% + ROVRAL 500 SC = 0,1%
Atenţie!
Tratamentul optim se va executa la soiurile târzii, când soiurile timpurii de mai sunt în pârgă.
Respectaţi timpul de pauză până la consumul fructelor (8 -10 zile de la ultimul tratament). Pot fi utilizate şi alte produse omologate în UE şi România pentru testele amintite.
Bolile din culturile de viță de vie sunt mana, făinarea, rujeola, mana şi făinarea pe frunze şi ciorchine. Pentru prevenire şi combatere se recomandă executarea tratamentului al II-lea care este un tratament de siguranţă atunci când lăstarii au 50-70 cm. lungime, mai ales în zonele favorabile făinării şi rezervă mare de acarieni.
Reţete:
- MIKAL FLASH = 0,3% + TOPSIN 500 SC = 0,15% sau;
- ANTRACOL 70 WP = 0,2-0,3% + KARATHANE GOLD = 0,05% sau;
- FLOWBRIX = 0,25% + FOLICUR SOLO 250 EW = 0,04% sau;
- DITHANE M-45 = 0,2% + KUMULUS DF = 0,3%. Sau;
- CAPTAN = 0,25% + SULPHUR = 0,4%.
Atenţie! Pe parcelele cu atac de acarieni, se recomandă folosirea în amestec a produsului ENVIDOR = 0,04% sau MILBECNOCK = 0,08% sau alte acaricide. Pot fi folosite şi alte produse omologate în UE şi România pentru testele amintite.
Boala din culturile de ceapă este mana cepei.
Rețete la tratamente pentru prevenire si combatere:
- BRAVO 500 SC - 2,0 l/ha sau 5 – MERPAN 50 WP - 0,2 % sau
- BANJO 500 SC - 0,04 % sau 6 - CAPTAN 80 WDG - 0,15 % sau
- ODEON 820 WDG - 0,12 % sau 7 - ACROBAT MZ 90/600 WP - 2,0 kg/ha.
Perioada optimă de tratament 14 - 20 mai 2014.
Atentie! Pentru o mai bună aderență se va adauga adeziv :- ARACET – 0,15%.
Tratamentul se va repeta la 7-10 zile în funcţie de remanenţa fungicidului si se va prelungi cu numărul de zile cu ploaie. Se pot utiliza utiliza şi alte produse de protecţia plantelor omologate în UE si România.
Sanatatea 
Boala din culturile de fasole este antracnoza.
Pentru prevenire şi combatere se recomandă executarea primului tratament imediat dupa răsărire – faza cotiledonală.
Retete:
- CAPTAN 50 WP - 0,25 % sau
- MERPAN 80 WDG - 0,15 %.

luni, 12 mai 2014

Poluăm ca sa mâncăm: fermele de animale sunt din ce în ce mai numeroase şi mai poluante

Autor: Redactia
Creşterea numărului de exploataţii zootehnice la nivel global reprezintă una dintre principalele cauze ale creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră, se arată în cel mai recent studiu FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie) privitor la efectele creşterii sectorului zootehnic la nivel global asupra mediului înconjurător.
Sectorul zootehnic emite peste 7 miliarde de tone de dioxid de carbon echivalent pe an la nivel global ceea ce reprezintă aproximativ 14,5% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din lume. Fermele de vaci contribuie cel mai mult la totalul gazelor poluante provenind din zootehnie (60%), urmate de fermele de porcine (9%) şi de crescătoriile de păsări (8%). 
Cererea de carne şi alte produse de origine animală va creşte cu 70% în următorii ani
În condiţiile în care populaţia globală va creşte cu aproximativ 30% până în 2050 (de la 7,1 miliarde de persoane, la 9,4 miliarde de persoane, conform estimărilor ONU) şi pe fondul unei creşteri constante a nivelului de trai şi a urbanizării, experţii FAO se aşteaptă ca, până în 2050, cererea globală de carne şi alte produse de origine animală va creşte cu peste 70%. 
Din acest motiv, găsirea de soluţii pentru reducerea nivelului de poluare a fermelor de animale este din ce în ce mai stringentă.
Poluăm ca sa mâncăm: fermele de animale sunt din ce în ce mai numeroase şi mai poluante
Studiul FAO prezintă următoarul calcul: dacă toate fermele din lume ar avea nivelul de poluare al celor mai puţin poluante 10% din ferme, cantitatea de dioxid de carbon echivalent s-ar reduce cu 30%. Aceasta deoarece există o legătură directă între emisiile de gaze cu efect de seră şi folosirea eficientă a resurselor naturale. 
Modelul GLEAM pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră al fermelor
Din acest motiv, este necesară o analiză în detaliu a fiecărui element poluant din fermele de animale. Nu mai este suficient să fie calculat nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră doar la nivel naţional, regional sau pe exploataţie, se arată în studiul FAO.
Pentru o astfel de analiză, a fost pus la punct Modelul de Evaluare a Mediului Global de Creştere a Animalelor (în engleză, Global Livestock Environment Assessment Model - GLEAM). Acest model analizează nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră pentru fiecare dintre activităţile principale ale unei ferme de animale: emisiile care provin direct de la animale, cele care provin din producerea hranei pentru animale şi hrănirea animalelor, cele care provin din procesare etc.
Folosind GLEAM, au fost efectuate experimente în mai multe ferme din Asia şi Africa unde nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră este foarte ridicat. 
S-a descoperit că printre factorii care cresc nivelul emisiilor se numără: calitatea scăzută a hranei (care este insuficient comestibilă şi săracă în nutrienţi), procentul ridicat de animale din exploataţii care poluează, dar nu produc (ex. vârsta de fătare este mai înaintată decât în fermele performante din cauza calităţii genetice scăzute), procentul ridicat de masculi din exploataţii şi rata ridicată de mortalitate a animalelor.
Specialiştii FAO au luat următoarele măsuri pentru a ameliora aceşti factori poluanţi: au crescut calitatea hranei, lucru care a dus la o creştere a lactaţiei (în cazul fermelor de vaci de lapte) şi la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, au crescut calitatea genetică a animalelor şi au scăzut procentul masculilor din ferme (prin însămânţare artificială selectivă a femelelor). 
Aceste măsuri aplicate, alături de alte câteva, au dus la o scădere de până la 50% a nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră şi la o creştere a randamentului fermelor.
Concluzia FAO este că nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global provenind din fermele de animale poate fi redus pe termen scurt şi mediu cu până la o treime prin utilizarea sistemului GLEAM şi fără costuri foarte mari. Pe termen lung, însă, este necesară o mai mare colaborare la nivel internaţional şi investiţii ridicate în inovaţie tehnologică pentru a ameliora problemele de poluare cauzate de creşterea necesarului global de hrană

Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, în creştere. Care sunt cele mai mari surse de poluare

Autor: Redactia14 Apr 2014 - 12:14
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură, silvicultură şi pescuit s-a dublat în ultimii 50 de ani şi ar putea înregistra o nouă creştere de până la 30% până în 2050, dacă autorităţile nu iau măsuri, arată noile estimări ale Organizaţiei ONU pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO). 
Este prima dată când FAO a emis estimări privind emisiile de gaz de sera din agricultură, silvicultură, date ce au contribuit la Al cincilea raport al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (IPCC). 
Emisiile din agricultură, atât provenind de la culturile vegetale cât şi de la zootehnie, au crescut de la 4,7 miliarde de tone de substanţe echivalente dioxidului de carbon în 2001, la peste 5,3 miliarde de tone în 2011, un avans de 14 procente. Creşterea a fost înregistrată în special în statele dezvoltate, datorită expansiunii volumului total de inputuri. 
De cealaltă parte, nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera generate de schimbarea destinaţiei terenurilor agricole sau defrisări a înregistrat un declin de 10% în peioada 2001-2010, fiind în medie de 3 miliarde de tone de substanţe echivalente CO2. 
Sursele emisiilor de gaze 
Metanul provenit din eructaţiile şi flatulenţele rumegătoarelor reprezintă aproape 40% din emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură. Emisiile azotate datorate îngrăşămintelor reprezintă mai puţin - 14% în 2011 -, dar este sursa care înregistrează cea mai rapidă creştere din sectorul agricol (+37% din 2001).
În anul 2011, 44% din emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură au provenit din Asia, fiind urmată de America (25%), Africa (15%), Europa (12%) şi Oceania (4%), potrivit datelor FAO. Distribuţia regională a rămas la un nivel stabil în ultimii zece ani. În 1990, totuşi, contribuţia Asiei era sub nivelul celei din prezent (în jurul valorii de 38%), pe când, în Europa procentul era mai mare (21).