Noi oportunitati de finantare pentru investitii de utilitate publica in mediul rural

http://www.stiriagricole.ro/noi-oportunitati-de-finantare-pentru-investitii-de-utilitate-publica-in-mediul-rural-29614.html

Autor: Redactor25.09.2015

Autoritatile publice locale si ONG-urile pot solicita fonduri nerambursabile pentru investitii de utilitate publica avand la dispozitie 552.000.000 euro pentru investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica (submasura 7.2), 97.000.000 euro pentru investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural (submasura 7.2) si 25.000.000 euro pentru investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii de acces agricola (submasura 4.3 – componenta agricola).

Sesiunea de depunere de proiecte pentru cele trei masuri a fost deschisa ieri de catre ministrul Agriculturii, in cadrul unui eveniment desfasurat la Consiliului Judetean Arges.

Prin intermediul submasurii 4.3 (Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice, componenta infrastructura de acces agricola), pot depunde cereri spre a primi finantare Unitatiile Administrativ – Teritoriale, dar si asociatii ale acestora. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 1.000.000 Euro/ proiect pentru drumurile agricole de acces. Cheltuielile eligibile pentru sprijinul FEADR sunt limitate la cheltuieli pentru constructia, extinderea si/ sau modernizarea drumurilor de acces agricole catre ferme (cai de acces din afara exploatatiilor agricole). Proiectele cu punctaj egal se vor departaja dupa lungimea drumului realizat prin proiect, in sensul prioritizarii celor cu lungime mai mare.

Proiectele de investitii depuse in cadrul submasurii 7.2 (Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara) pot avea beneficiari publici (comunele si asociatiile acestora conform legislatiei nationale in vigoare) si ONG-uri pentru investitii in infrastructura educationala (gradinite) si sociala (crese si infrastructura tip after-school).

Sprijinul public nerambursabil acordat in cadrul acestei submasuri va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele depuse de autoritatile publice locale si ONG-uri care sunt negeneratoare de venit sau in cazul proiectelor pentru apa sau apa uzata. Finantarea nu va depasi 1.000.000 euro/comuna, pentru investitii care vizeaza un singur tip de sprijin (infrastructura de drumuri, apa sau apa uzata).

Pentru investitiile care vizeaza infiintarea infrastructurii de apa si apa uzata, finantarea nu va depasi 2.500.000 euro/comuna, iar pentru extinderea acestei infrastructuri, nu mai mult de 1.500.000 euro. Pentru proiectele colective (ADI din care fac parte exclusiv comune sau proiecte care vizeaza mai multe comune) valoarea finantarii nu va fi mai mare de 4.000.000 euro, fara a depasi valoarea maxima per comuna pentru fiecare tip de sprijin. In cadrul submasurii 7.2 se acorda sprijin pentru proiectele de infrastructura educationala/ sociala, iar valoarea acestora va fi de maxim 500.000 euro.

De asemenea, sprijinul public nerambursabil acordat in cadrul acestei submasuri va fi de maxim 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit aplicate de ONG-uri si care vizeaza infrastructura educationala (gradinite) si sociala (crese si infrastructura de tip after-school) si nu va depasi 100.000 euro. Proiectele cu punctaj egal se vor departaja in functie de capacitatea constructiei aferente infrastructurii educationale/sociale pentru care se realizeaza investitia.

Cei care pot beneficia de fonduri europene nerambursabile prin interemediul submasurii 7.6 (Investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural) sunt: comunele, ONG-urile, unitatile de cult si persoane fizice autorizate sau societati comerciale care detin in administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publica, de clasa B.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat in cadrul acestei submasuri este 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica, negeneratoare de venit si nu va depasi 500.000 euro. Totodata, sprijinul public nerambursabil acordat in cadrul acestei submasuri este 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit si nu va depasi 200.000 euro. Aceasta submasura va oferi sprijin financiar pentru protejarea, prin intretinere, restaurare si modernizare a obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local, asezaminte monahale inclusiv a asezamintelor culturale – camine culturale.

Pentru componenta Infrastructura de acces agricola a submasurii 4.3, pentru Submasura 7.2 si pentru Submasura 7.6, cheltuielile de consultanta si pentru managementul proiectului sunt eligibile daca respecta conditiile prevazute de Regulamentul Uniunii Europene nr. 1305/2013 si se deconteaza proportional cu valoarea fiecarei transe de plata aferente proiectului. Exceptie fac cheltuielile de consultanta pentru intocmirea dosarului cererii de finantare se pot deconta integral in cadrul primei transe de plata.

"Mina de aur" pentru fermierii romani. Fructele care rezista la seceta, nu necesita investitii si se vand cu 30 de lei/kg

http://stirileprotv.ro/stiri/social/mina-de-aur-pentru-fermierii-romani-fructele-care-rezista-la-seceta-nu-necesita-investitii-si-se-vand-cu-30-de-lei-kg.html?ref=yfp

Embed: 

Cand vine vorba de afaceri, romanul simte imediat o oportunitate si profita de ea. Asa se face ca in mai multe zone din tara, agrocultorii au descoperit o noua cultura ce le aduce bani frumosi - cea de nuci.

In Alba, un investitor a plantat nuci adusi din Franta pe sase hectare, iar la Bistrita cei care obtin bani fara niciun efort sunt taranii, care in urma cu zeci de ani au implantat in pamant mladitele de nuc.

In apropiere de Alba Iulia, o zona prielnica nucilor, Ioan Muresan a cumparat 6 hectare de pamant, in urma cu mai bine de trei ani. Investitia nu a fost mica: 7.000 de euro numai pentru puietii de nuci adusi din Franta. Prima recolta va fi abia peste alti trei ani.

Ioan Muresan, agricultor: "Pentru alte culturi trebuie sa intorci pamantul cu motorina, vine seceta sunt probleme multe, astia se fac singuri "

Barbatul a copiat modelul chiar de la francezi - primele culturi le-a vazut in Grenoble. Spune ca e “mina de aur”.

In Bistrita-Nasaud, un alt fermier a speculat potentialul culturilor de nuci. Inca de acum 20 de ani, familia Buta a inteles ca nucile sunt o afacere cu care nu poti da gres. Investitia nu i-a costat nimic pentru ca nu au cumparat puieti, ci pur si simplu au pus in pamant nuci care au rodit.

Ioan Buta, fermier: "Am pus nuca in pamant si cand a fost de un metru jumate, 2 metri l-am scos pe teren. Numai munca a trebuit, pe mine nu m-a costat bani. Nu ai ce sa investesti la nuca, trebuie sa lucri."

Nucile ajung apoi fie in piete, fie la export. In piete preturile difera in functie de oferta. Spre exemplu un kilogram de nuca in coaja se vinde cu 10 lei, insa kilogramul de miez ajunge pana la 30 de lei. In aceasta perioada, ce-i drept, nucile decojite sunt la mare cautare.

In Romania anul trecut s-au obtinut aproape 32.000 de tone de nuci.

Câteva aspecte cu privire la arătură

http://www.lumeasatului.ro/articole-revista/2456-cateva-aspecte-cu-privire-la-aratura.html

18 Septembrie 2015 

În zilele noastre întâlnim unii specialişti foarte vehemenţi împotriva arăturii, afirmând că este o lucrare depăşită, că plugul trebuie dus la muzeu.

Printre aceştia se găsesc şi specialişti de marcă precum prof. dr. Valeriu Tabără, dr. ing. Gh. Niţu ş.a. care recomandă mai multă atenţie la lucrările solului.

Alţi specialişti însă folosesc arătura ca mijloc important în sporirea producţiei. Astfel, de exemplu, ing. N. Sitaru în tehnologia de cultură a porumbului pentru Loturile demonstrative de la Orezu-Ialomiţa, unde s-a desfăşurat Ziua porumbului în 2014, pentru aceste loturi a efectuat arătura la 35 cm adâncime.

Ing. Răcman Biţă, fermier recunoscut în judeţul Giurgiu, spune că el nu cultivă porumb decât în arătură la 30 cm adâncime.

Dr. ing. Ştefan Poenaru din Feteşti-Ialomiţa menţionează că, în lipsa arăturii, s-au înmulţit rozătoarele (şoarecii) care au distrus culturile.

Prin urmare, problema arăturii trebuie analizată diferenţiat în funcţie de mai mulţi parametri. Este cunoscut că o parte din solurile noastre au conţinut mai ridicat în argilă, sunt soluri grele, reci. De asemenea, gradul de îmburuienare foarte ridicat ne obligă la asemenea lucrări.

Marii agronomi afirmau că pe terenurile argiloase nu se poate renunţa la arătură. Ei recomandau şi anumite observaţii practice, ca de exemplu, după o ploaie de 10-20 mm, dacă solul se usucă în mai puţin de 5 zile nu este absolut necesară arătura; dacă însă sunt necesare mai mult de 8 zile pentru a se usca, arătura este necesară.

De-a lungul timpului agrofitotehnicienii au experimentat tot felul de sisteme de lucrare a solului:

– prin alternarea adâncimii la care se ară în fiecare an în asolament;

– prin alternarea arăturii cu lucrări superficiale;

– prin sistemul de lucrări minime ale solului;

– prin executarea semănatului direct, în teren nelucrat.

Toate acestea au fost publicate cu recomandările corespunzătoare.

În funcţie de condiţiile concrete din fiecare parcelă şi de maşinile de care dispun, agricultorii vor alege metoda cea mai convenabilă.

Ce se realizează prin arătură?

– se asigură o afânare a solului, creşte volumul cu 20-30%, iar densitatea aparentă (Da) ajunge la 0,8-1,0 g/cm3, crescând capacitatea de acumulare a apei;

– se realizează încorporarea îngrăşămintelor, resturilor vegetale, erbicidelor;

– contribuie la combaterea buruienilor, diminuează atacul de boli şi dăunători;

Prof. Guş menţionează că îmburuienarea după arătura anuală la 20-25 cm era de 48 buruieni/m2 şi producţia 100%, iar în discuitură timp de 3 ani îmburuienarea a ajuns la 179 buruieni/m2 şi producţia a scăzut la 74%.

– se asigură o îmbunătăţire a activităţii biologice din sol.

Acad. Gh. Ionescu-Şişeşti menţionează că arătura timpurie face cât o îngrăşare cu azot.

– contribuie la reglarea regimului aerohidric al solului, asigurând un raport optim între porozitatea capilară şi cea necapilară. În terenul arat se infiltrează de 7 ori mai multă apă şi se înmagazinează de 2 ori mai multă. În terenul arat se evaporă 13%, faţă de 80% în cel nearat.

– prin arătură creşte eficienţa îngrăşămintelor, erbicidelor şi a apei de irigaţie.

Putem aprecia că în peste 90% din suprafeţele arabile se execută arătura.

Ce se obţine prin reducerea lucrărilor solului?

– se reduce eroziunea solului;

– creşte conţinutul în materie organică şi fertilitatea solului. S-a determinat că pe stratul 0-10 cm se găsesc 12% materie organică în sistemul convenţional şi 30% în sistemul conservativ;

– se reduce gradul de compactare a solului;

– se scurtează timpul de execuţie a lucrărilor;

– se reduce necesarul de maşini şi, prin urmare, volumul investiţiilor;

– se înmagazinează şi conservă mai bine apa în sol;

– consumul de combustibil se reduce de la cca 50 l la 10 l/ha;

– se reduc substanţial cheltuielile de producţie.

S-a determinat că 30-35% din volumul de energie consumat în tehnologia convenţională se datorează arăturii. Din forţa de tracţiune necesară la arat 41% se consumă pentru frecarea sol-plug, 56% pentru tăiere, ridicare, mărunţire şi răsturnarea brazdei, iar 3% pentru aruncarea solului de pe cormană.

În tabelul 1 prezentăm „Indicii agrofizici şi de productivitate la arat“.

Felul solului	Rezistența specifică Kgf/dm2	Densitatea aparentă g/cm3	Coeficientul de ofilire %	Capacitatea de câmp %	Productivitatea ha/sch.	Consum de motorină l/ha
Ușor	35	1,40	2	8	4	18,00
Mijlociu	46-55	1,35	7	22	3,5	22,75
Greu	61-75	1,30	14	28	2,6	31,25

Trebuie menţionat că, în general, lucrările solului duc la degradarea structurii solului, prin efectul mecanic de mărunţire a agregatelor, prin tasare şi prin aerare, intensificând mineralizarea materiei organice.

Rezistenţa la arat creşte cu 10% pe un sol slab tasat şi cu 30% pe cel excesiv tasat. Totodată, creşte cu 30-50% când solul este prea uscat şi rezultă bolovani sau este prea umed şi rezultă brazde sub formă de curele. În solul bine structurat rezistenţa la arat se reduce cu până la 40%. Întârzierea arăturii cu 10-20 zile de la recoltare duce la creşterea rezistenţei la arat.

Cele prezentate mai sus au rolul de a determina agricultorii, care au sprijinul specialiştilor, să aleagă modul corespunzător de executare a lucrărilor solului în funcţie de situaţia concretă din teren.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU