06 Aug 2014
Ministerul Agriculturii a trimis prima variantă oficială a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 către Comisia Europeană, în 1 iulie 2014
„Sperăm ca în două, cel mult trei luni, să primim comentariile oficiale. Pe partea tehnică nu mai avem ce să primim, pentru că acolo am avut deja toată negocierea cu Comisia. Cu DG Agri, care sunt responsabili de partea tehnică a Programului, ne-am corelat înainte de a-l trimite, dar vom primi observații de la celelalte direcții generale, de la competiție, regional, IMM-uri. Un Program național se aprobă cu acordul tuturor directoratelor generale, de la care așteptăm acum comentariile oficiale. Sperăm ca în trei, patru luni, cel mult, să avem închisă negocierea”, ne-a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii George Turtoi, fost șef al APDRP.
Delegația României la negocierile privind PNDR 2014-2020 va fi condusă ori de George Turtoi, ori de directorul Autorității de Management pentru PNDR, Mihai Herciu.
Cum se împart 8,01mld. euro de la UE?
PNDR 2014-2020 va avea 16 măsuri și o alocare de 8,01 mld. euro din partea UE, la care se adaugă cofinanțarea națională. Banii europeni vor fi împărțiți astfel:
M01 - Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare - 50,386 mil. euro
M02 - Servicii de consiliere - 50,386 mil. euro
M04 - Investiții în active fizice - 2,057 mld. euro
M06 - Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor - 866,357 mil. euro
M07 - Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale - 1,1 mld. euro
M08 - Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor - 105,695 mil. euro
M09 - Înființarea grupurilor de producători - 8 mil. euro
M10 - Agro-mediu și climă - 849,964 mil. euro
M11 - Agricultură ecologică - 200,686 mil. euro
M13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice - 1,13 mld. euro
M14 - Bunăstarea animalelor - 437,014 mil. euro
M15 - Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor - 100 mil. euro
M16 - Cooperare - 28,021 mil. euro
M17 - Gestionarea riscurilor - 200 mil. euro
M19 - Dezvoltarea locală a LEADER - 652,364 mil. euro
M20 - Asistență tehnică State Membre - 178,367 mil. euro
Din sumele alocate acestor măsuri, vor fi alocări separate pentru Subprogramul pomicol.
Ultimele două măsuri incluse în PNDR sunt destinate proprietarilor de păduri - Măsura Servicii de silvo-mediu, și micilor fermieri care își cedează definitiv exploatațiile - Submăsura 6.5 „Plăți pentru fermierii eligibili în cadrul schemei pentru micii fermieri care-și transferă definitiv exploatația altui fermier” din cadrul Măsurii Dezvoltarea exploatațiilor.
Măsura de Silvo-Mediu
În cadrul măsurii de Silvo-mediu, plățile compensatorii, calculate sub formă de costuri standard pentru fiecare pachet, vor fi acordate degresiv (descrescător, de la 100%, 75%, 50% la 35% din valoarea maximă a sprijinului, pe măsura creșterii suprafeței exploatației), pornind de la maximum 31,03 euro/an/ha pentru Pachetul 1 „Asigurarea de zone de liniște”, și de 103,2 euro/ha, o singură dată pe durata angajamentului de 5 ani, pentru Pachetul 2 „Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri”, pentru suprafețe începând de la 100 ha.
Măsura de restructurare pentru ferme de 1-5 ha
Submăsura pentru micii fermieri se adresează fermierilor cu vârsta peste 60 de ani, care au între 1 și 5 ha, sunt eligibili în cadrul schemei pentru micii fermieri pe Pilonul I de plăți directe și își transferă definitiv întreaga exploatație către o altă fermă. Transferarea fermei se va face respectând dreptul de preemțiune conform Legii 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole. Beneficiarii acestei măsuri vor primi un sprijin de 120% din sprijinul pe care l-ar fi primit pe plăți directe.
„Măsură de restructurare i-am zis noi. Încă nu am explicat ce înseamnă cedare definitivă. Am primit de la Comisia Europeană, de la departamentul juridic, un punct de vedere care spune că nu trebuie să fie neapărat vânzare cumpărare, poate să fie și arendare. Poate să fie inclusiv arendare până la finalul vieții. Este vorba de cedarea drepturilor exploatației, nu de cedarea pământului. Perioada minimă nu am stabilit-o. Detaliile acestea o să apară în legislația națională”, a precizat George Turtoi.
Sprijin pentru zone montane și defavorizate
Pentru zonele montane defavorizate, sprijinul va fi acordat tot degresiv, pornind de la 86 euro/ha/an, acordat integral doar pentru maximum 50 ha. Pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, valoarea sprijinului pornește de la 54 euro/ha/an, pentru suprafețe de maximum 50 ha, iar exploatațiile peste 300 ha primesc doar 35% din valoarea sprijinului. Beneficiarii din zonele care se confruntă cu alte constrângeri specifice decât cele naturale pot primi maximum 70 euro/ha/an, pentru suprafețe de până la 50 ha.
„Zonele montane defavorizate nu s-au redefinit, au rămas aceleași. Pentru zonele defavorizate, altele decât cele montane, suprafața aproape s-a dublat. (...) Comisia Europeană nu a avut nici o obiecție la redefinirea zonelor defavorizate, pentru că este un algoritm foarte clar, matematic”, ne-a mai declarat George Turtoi.
Alocarea financiară pentru măsura de gestionare a riscurilor (Fonduri mutuale) a fost redusă la 200 mil. euro, față de propunerea inițială de aproape 400 mil. euro.
„Nu sunt modificări esențiale față de varianta inițială a PNDR 2014-2020. Plus că am avut consultări cu reprezentanții tuturor sectoarelor, am discutat comentariile de la Comisie și modul în care am răspuns noi la ele l-am formulat împreună cu ei”, susține George Turtoi.
Modificări propuse și acceptate/respinse
Ministerul Agriculturii susține că a primit propuneri de îmbunătățire a PNDR 2014-2020 din partea partenerilor economici, sociali și de mediu. Propunerile au fost comunicate prin grupuri tehnice de lucru, consultare interministerială, e-mail, fax și corespondență directă. O parte dintre acestea au fost incluse în varianta finală a PNDR 2014-2020, altele au fost respinse.
De exemplu, pentru măsurile de investiții, au fost acceptate ca și cheltuieli eligibile și căile de acces în fermă și racordarea fermei la utilități, inclusiv irigații în cadrul fermei, achiziția de remorci și semiremorci specializate, precum și amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere pentru proiectele din lanțul scurt de comercializare. De asemenea, au fost acceptate ca principii de selecție asocierea și nivelul calificării. A crescut la 1,5 mil. euro valoarea sprijinului pentru fermele zootehnice, inclusiv pentru reproducție, iar finanțarea nerambursabilă pentru proiectele din zone defavorizate va fi cu 20% mai mare, de 70% din totalul cheltuielilor eligibile.
Pentru investițiile în procesarea/marketing-ul produselor agricole, a fost acceptată ca și condiție de eligibilitate respectarea normelor europene de siguranță alimentară și includerea asocierii și creării lanțurilor scurte de aprovizionare cu colectare, sortare, depozitare, ambalare, procesare și comercializare în principiile de selecție.
În ceea ce privește investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, vor fi eligibile și cheltuielile cu construcția și/sau modernizarea, inclusiv dotarea infrastructurii de irigații, inclusiv clădiri și racordarea la utilități, iar o condiție de eligibilitate suplimentară va fi ca solicitantul să asigure întreținerea investiției, pentru infrastructura de irigații.
Pentru tinerii fermieri a scăzut plafonul minim al exploatației (valoarea producției standard), de la 15.000 euro SO la 12.000 euro SO și a fost eliminat principiului proprietății asupra exploatației din cauza dificultăților în dovedirea proprietății asupra exploatației (înregistrări cadastrale, succesiune etc.). De asemenea, a scăzut cuantumul maxim al sprijinului de la 60.000 euro la 50.000 euro, ca să poată fi mai mulți beneficiari, iar prima tranșă de plată a crescut de la 70% la 80% din cuantumul total al sprijinului.
Pentru fermele mici a scăzut plafonul maxim al dimensiunii fermei, a fost eliminat, de asemenea, principiul proprietății asupra exploatației și a crescut cuantumul primei tranșe la 80%. În schimb, a fost respinsă propunerea privind diminuarea plafonului minim pentru ferme mici, care nu justifică sprijinul, în contextul în care se vrea creșterea viabilității exploatațiilor agricole și încurajarea intrării lor pe piață.
În cadrul măsurii de Cooperare au fost acceptate ca sectoare prioritare și legumicultura și pajiștile.
Pentru LEADER, a fost acceptată împărțirea sumei de 20.000 euro acordată pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală (SDL) și activități de animare între consultanță tehnică și financiară și costuri de personal în vederea elaborării SDL - 10.000 euro și costuri pentru animare, care se vor acorda proporțional cu numărul de locuitori din teritoriul GAL, în limita maximă de 10.000 euro. A fost însă respinsă punctarea suplimentară a GAL-urilor cu experiență în actuala perioadă de programare.
Pentru măsura de Agro-mediu și climă, a fost acceptată propunerea de elaborare a unui prim proiect pentru o submăsură de „Conservare a resurselor genetice animale pe cale de dispariție”. De asemenea, în cadrul Pachetului 1 „Terenuri agricole cu înaltă valoare naturală”, s-a introdus o diferențiere, în funcție de altitudine, referitoare la data la care poate începe cositul: 1 iulie, la peste 600 m altitudine și 15 iunie, sub 600 m altitudine, iar Pachetul 2 „Practici agricole tradiționale” vizează doar pajiștile permanente și livezile tradiționale utilizate extensiv ca fânețe prin cosit. O propunere respinsă în cadrul măsurii de Agro-mediu a fost utilizarea principiilor de selecție pentru prioritizarea tinerilor fermieri și a micilor fermieri.
A fost respinsă și eliminarea condiției ca 80% dintre angajații start-up-urilor non-agricole să aibă domiciliul în mediul rural, deoarece PNDR vizează chiar crearea de noi locuri de muncă în mediul rural.
În cadrul Subprogramului pomicol, au fost acceptate ca și cheltuieli eligibile în cadrul măsurilor de investiții sistemele de protecție pentru ploaie, sistemele de condiționare, sortare și ambalare, dar a fost respinsă creșterea intensității sprijinului pentru membrii structurilor asociative sau amplasarea unităților de procesare în afara arealelor pomicole.
Ce spun reprezentanții producătorilor agricoli?
Alex Jurconi, președinte Federația Pro Agro:
„Am fost parte, într-adevăr, din echipa de consultări. Pe fișele măsurilor care au ca obiectiv investiții în active agricole și industriale am obținut, nu cu lipsă de dificultate, punctaj suplimentar pentru organizațiile interprofesionale. Cred că există în PNDR 2014-2020, în continuare, o problemă în ceea ce privește schemele de promovare.
Exista o fișă pe care noi am propus-o legată de schemele facultative de calitate, prin care produsele care urmau să fie certificate în cadrul acestor scheme facultative ar fi putut fi promovate în condiții speciale de suport financiar din partea Uniunii Europene și a statului român, ori asta nu s-a ntâmplat. Nu înțeleg de ce Ministerul Agriculturii nu a dorit să includă în PNDR aceste scheme facultative de calitate.
La fișa măsurii pe gestiunea riscurilor, privind fondul mutual, mai sunt chestiuni de perfectat. Primul lucru care ar trebui perfectat este că ar trebui instaurate și schemele de compensare a pierderilor de venit. Noi avem Fondul Mutual Pro Agro, care funcționează deja și crește, în schimb ne-ar interesa o schemă de compensare a variațiilor de preț de pe piață, în primul rând pe piața cerealelor, dar și a laptelui și a zahărului, unde dispar cotele. Cred că aceste facilități de compensare a pierderilor de venit printr-un fond de compensare special dedicat fermierilor, constituit tot prin contribuția proprie, finațat tot în proporție de 35% de fermieri și 65% de Uniunea Europeană ne-ar interesa pe toti. Este același articol al
Regulamentului european ca pentru fondul mutual, doar alt alineat, dar acest tip de compensare nu există în PNDR. Asta ar fi însemnat încă niște sute de milioane de euro, toți am fi avut nevoie de schema asta, dar probabil că au fost mai interesante finanțările de scheme cu iz social, mici fermieri, tineri la sate, GAL-uri, cu multă administrație locală.
Dacă vrei să crești agricultura, trebuie să o crești în primul rând acolo unde este performantă, nu începi să bagi bani unde este neperformantă și aștepți să crească acolo și să-i tragă pe toți în sus. (...) Suntem destul de mulțumiți totuși de PNDR, cu caracterul perfectibil pe care îl are orice proces. Fișele astea nu sunt eterne, este un document viu, care poate fi modificat. Plus că sunt și multe puncte albe, încă nu s-au dat răspunsurile la multe din întrebările Comisiei, mai ales la evaluarea ex-ante și la analiza SWOT”.
Laurențiu Baciu, președinte Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR):
„Într-un sfârșit s-au echilibrat cât de cât alocările în PNDR, dar nu cum ne-ar fi convenit nouă. Am fi vrut să se dea mai mulți bani pe activitățile care aduc plus-valoare, adică pe Măsura 121, Măsura 123, pe irigații, nu pe ecologie și alte năzbâtii care deja sunt subvenționate în plus. Nu mai zic de măsura de dezvoltare rurală, unde domn’ primar face ce vrea cu banii ăia, iar noi ne facem tot singuri drumuri. Primarul tot în scop electoral face. Din fonduri europene, se face campanie electorală. Până la urmă, cu toată opoziția noastră, un miliard de euro tot s-au dus la dezvoltarea rurală”.
Eugen Gonțea, președinte Federația Oierilor de Munte din România și al Asociației Crescătorilor de Ovine și Ecvine Brașov:
„Din propunerile pe care le-a făcut Federația noastră nu se regășește aproape nimic în noul PNDR. (...) La ora actuală, o mare parte din banii din agromediu, din pășuni, pleacă afară, la niște indivizi care nu au nici o tangență cu acestea. Mai e cale lungă și o luptă foarte mare pentru a face ceea ce aș vrea eu să facem. (...) Vreau să declanșăm o campanie și pentru zonele defavorizate. {tiți de ce vor să le redefinească? Vor să le ducă la 400 de metri altitudine și să își bată joc de întreaga zonă pentru capital politic derbedeii ăștia”.
Nicolae Cioranu, președinte Federația Crescătorilor de Ovine Romovis:
„Din partea Federației Romovis a fost la consultări, o singură dată, vicepreședintele Nicolaie Tap Pop, de la Zalău. Pentru sectorul de ovine nu au fost însă discuții concrete pe PNDR 2014-2020. Dacă au fost consultate alte organizații din sectorul nostru de oierit, nu știu. Cei de la Ministerul Agriculturii au venit cu programul pe masă: ăsta e programul, asta vom propune. În principiu, cea mai mare nemulțumire a noastră legată de sprijinul sectorului nostru în perioada următoare este că nu a fost acceptată propunerea de a transforma animalele în drepturi de plată”.
Ioan Fetea, președinte Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACAR):
„Mare lucru n-o să se shimbe pentru noi în noul PNDR. Dacă la unele specii cerințele au crescut de 1,5 ori, la albine au cresut de 6 ori criteriile de exigență și nu este corect. Noi nu avem 4.000 de familii de albine într-o exploatație în România, cum au francezii sau italienii. Nu ne putem alinia astăzi la ceea ce ei au dezvoltat de atâția ani în Uniunea Europeană. Nu ne-a solicitat nimeni nici o propunere sau un punct de vedere privind PNDR. Ne-am trezit cu un proiect pe site-ul ministerului, iar când ne-am exprimat, inclusiv la directorul APDRP, ni s-a explicat că astea sunt cerințele europene și nu se poate face nimic.
Cum să nu se poată face nimic, pentru că Europa nu dă verdicte, dă recomandări și fiecare stat se adaptează. Apicultura a fost în anii trecuți foarte prezentă în Măsurile 141 și 112. Pentru că suntem organizați și serioși. Probabil asta a deranjat, că suntem prea prezenți. Plus că au fost și apicultori care s-au lăudat cu banii, cu veniturile, cu producții mari”.
„Noul PNDR pentru apicultură este inexistent. (...) În vechiul Program, pentru suma maximă de 40.000 de euro (pe măsura Tineri fermieri - n.red.), apicultorii aveau nevoie de mai puțin de două sute de familii de albine. Acum, ca să iei plafonul maxim de 50.000 de euro din noul Program, trebuie să ai peste o mie de familii de albine. Suntem oropsiți și din acest punct de vedere”, mai declara, recent, citat de Agerpres, Ioan Fetea.
Claudiu Frânc, președinte Federația Crescătorilor de Bovine din România (FCBR):
„Am fost la consultări la finalul lunii iunie, unde au fost aproape 30 de reprezentanți ai asociațiilor și organizațiilor din sectorul agricol, și pot să spun că până la urmă s-a găsit o formulă care chiar reglează multe din aspectele pe care noi le-am susținut, am reușit să armonizăm destul de bine varianta asta. Urmează să mai avem discuții. Vom vedea și ce comentarii va mai face Comisia Europeană pe varianta trimisă. Până la urmă și Ministerul Agriculturii a apreciat implicarea noastră în scrierea PNDR, și lucrul cel mai important este că dacă PNDR-ul trecut a venit înroșit de la Comisie, cu vreo 800 de pagini de lămuriri și solicitări suplimentare, actalul PNDR a avut doar câteva pagini, mai mult de explicații. Ministerul a recunoscut că prin acest mod de lucru, împreună cu organizațiile, s-a reușit să se facă o treabă mult mai bună decât cu PNDR-ul trecut. S-a definit pentru prima dată foarte exact ce înseamnă tânăr fermier, ce înseamnă fermă mică, fermă familală, fermă mare, s-au stabilit plafoanele de finanțare pe fiecare tip de fermă”.
