Autor: Redactia15 Iul 2014
Cantitatea de lapte colectată în primele 5 luni ale anului în România a crescut cu 15%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut - conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) - fiind cel mai mare avans dintre toate statele membre UE.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine (FNCB), Claudiu Frânc, susţine că acest lucru se datorează temperaturilor ridicate de la începutul anului care au permis ca animalele să iasă mai devreme la păscut şi să producă, astfel, mai mult.
De cealaltă parte, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, pune această creştere pe seama subvenţiei pe tona de lapte introdusă la începutul anului de Ministerul Agrculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) care a încurajat fermierii să declare toată cantitatea de lapte vândută.
Fermierii români au vândut lapte mai mult, dar mai ieftin în primele 5 luni ale anului
În perioada 1 ianuarie - 31 mai 2014, cantitatea de lapte colectată de la fermele din România a crescut cu peste 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 351.000 de tone, la 404.000 de tone. În comparaţie, la nivelul Uniunii Europene (UE), cantitatea de lapte colectată a crescut, în medie, cu doar 5%, în aceeaşi perioadă de timp. Ţara noastră are, aşadar, cea mai mare creştere a cantităţii de lapte vândut de fermieri în 2014 dintre toate statele membre UE.
Această creştere poate reprezenta şi unul dintre motivele pentru care, conform datelor publicate de Comisia Europeană (CE), preţul laptelui la poarta fermei în România a scăzut, în primele cinci luni ale anului, cu circa 11%, de la 33,7 eurocenţi / litru, la 29,87 eurocenţi / litru.
Claudiu Frânc, FNCB: Vremea caldă a scos animalele mai devreme la păscut
Preşedintele Federaţiei Naţinale a Crescătorilor de Bovine (FNCB), Claudiu Frânc, a declarat, pentru Recolta.EU, că această creştere a colectării se datorează temperaturilor ridicate din lunile martie şi aprilie care au permis ca animalele să iasă mai devreme la păscut şi să producă, astfel, mai mult.
„A fost o explozie de vegetaţie. Animalele au ieşit la păscut pe 15 martie, când, de obicei, ieşeau la 1 mai (...) ceea ce a faclitat creşterea producţiei de lapte. Dar, acum, s-a revenit la ritmul normal de producţie.
Această creştere a dat apă la moară procesatorilor să-şi bată joc. (...) Fiind creşterea asta, înainte de vreme, au avut ocazia să renunţe la centrele de colectare. Aşa se întâmplă dacă n-avem fabrici româneşti”, a explicat Claudiu Frânc.
Referitor la scăderea preţului laptelui în primele luni ale anului, liderul FNCB spune că acest lucru afectează afacerea multor fermieri din România care, în unele perioade ale anului, primesc un preţ pe litrul de lapte sub costul de producţie. Reprezentantul fermierilor mai afirmă că un motiv al preţului scăzut îl reprezintă şi importul de produse lactate care conţin un procent scăzut de lapte.
„Încă putem procesa 30% din producţia de lapte din Europa şi vin multe produse procesate (din import - n.red) care n-au nimic de-a face cu laptele. (...) Când faci brânză din prafuri şi din margarină, sigur că o poţi vinde cu 7 lei. (...) E de felicitat Autoritatea Sanitar-Veterinară care, pentru prima dată, are un program foarte bine conturat de a evita falsificarea produsului alimentar: să punem pe etichetă ce conţine produsul”, a adăugat liderul FNCB.
Crescătorii de bovine vor să vândă până la 33% din laptele produs sub un singur contract
Claudiu Frânc mai spune că Federaţia Naţională a Crescătorilor de Bovine va avea o discuţie cu MADR pentru a permite ca un procent de până la 33% din laptele produs de fermierii români să fie vândut sub un singur contract astfel încât să crească puterea de negociere a fermierilor în relaţia cu procesatorii.
„Va fi la fel de greu, însă, să aducem fermierii sub un singur contract pentru că unii dintre ei cred că negociază mai bine pe cont propriu”, mai explică liderul FNCB.
Dorin Cojocaru, APRIL: Datorită subvenţiei la tona de lapte, au crescut rapoartele oficiale privind laptele colectat
Preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, are o părere total diferită faţă de reprezentantul FNCB cu privire la cauzele creşterii colectării şi a situaţiei pieţei laptelui din România, în general.
Reprezentantul procesatorilor susţine că această creştere a colectării laptelui se datorează, în bună parte, deciziei MADR de a acorda o subvenţie de 20 de euro pentru fiecare tonă de lapte declarată ca fiind vândută de către fermieri. În felul acesta, producătorii au preferat să declare toată cantitatea de lapte vândută şi să nu mai vândă „la negru”.
„Eu nu cred că a crescut producţia de lapte, ci, datorită subvenţionării, au apărut rapoarte oficiale la mai mult lapte. (...) Era foarte mult lapte vândut <<la negru>>”, explică Dorin Cojocaru.
Liderul APRIL mai spune că laptele colectat în primele cinci luni a crescut, posibil, şi datorită ieftinirii furajelor sau a faptului că fermele comerciale şi-au mărit, în ultimul an, efectivele de vaci, dar că cel puţin 50% din creşterea colectării regăsită în rapoartele INS reprezintă, de fapt, doar decizia fermierilor de a renunţa la comerţul nefiscalizat.
Dorin Cojocaru neagă afirmaţiile lui Claudiu Frânc potrivit cărora procesatorii nu ar fi cumpărat tot laptele produs de producătorii de lapte cu care au contracte, în perioada de creştere a producţiei, adică lunile aprilie şi mai.
„Eu, când am contract cu un fermier pe trei tone şi vacile produc mai mult, îl iau pe tot. Nu las omul cu laptele nevândut. Faptul că fabricile au intrat în faliment a făcut ca fermierii să rămână cu laptele nevândut”, a explicat preşedintele APRIL.
Reprezentantul procesatorilor: Preţul laptelui primit de fermierii români, 32 de eurocenţi în aprilie
Întrebat de ce litrul de lapte la poarta fermei a scăzut cu 11% de la începutul anului, potrivit datelor făcute publice de Comisia Europeană, în timp ce preţul laptelui din supermarket a crescut cu 0,5%, Dorin Cojocaru spune că datele Comisiei nu reflectă realitatea de pe piaţă şi că, de fapt, preţul laptelui pe care îl primesc fermierii români este mai mare decât în statistici. Totodată, preţul din supermarket este influenţat şi de valoarea contractelor negociate între fermieri, procesatori şi retaileri.
„În aprilie, preţul la fermă era 1,41 (1,41 lei, adică 32 de eurocenţi - n.red.). Preţul la raft depinde de producător, depinde de cum s-au negociat contractele cu distribuitorul şi cu retailerul. Fermierii, când vorbesc de preţ, nu vorbesc şi de TVA, pe care îl deduc din investiţii. În preţ, mai ai transportul de acasă până la centrul de colectare şi răcirea. Iar marja retailerului este de minimum 30% la care aplici şi TVA-ul de 24%. Doar jumătate din preţul de 4 lei aparţine fermierului şi procesatorului”, a explicat Dorin Cojocaru.