May 1, 2013
Cel mai mare producător de lapte din judeţul Cluj este Cooperativa Someş – Arieş
Cel mai mare producător de lapte din judeţul Cluj nu este nicio firmă multinaţională, nici firma vreunui latifundiar autohton, ci este Cooperativa Someş – Arieş, care reuneşte 36 de ferme, care au mizat deopotrivă pe creşterea bovinelor şi pe cea a ovinelor. Iniţiativa este una de succes şi reprezintă un model pentru fermierii din alte judeţe.
În alte judeţe din România, precum Satu Mare, a început organizarea de noi cooperative, după modelul clujean, în timp ce alţi fermieri clujeni vor să se alăture cooperativei existente.
„În niciun caz nu este vorba de reînfiinţarea vechilor Cooperative Agricole de Producţie. Cooperativa noastră este una în stil occidental, care nu are nimic de-a face cu comunismul. Spre deosebire de CAP-uri, fermierii îşi păstrează proprietatea asupra – să spunem – mijloacelor de producţie. Adică asupra pământului, asupra clădirilor, asupra utilajelor şi asupra animalelor”, spune Marian Ciurea, unul dintre fermierii clujeni care a iniţiat această formă asociativă a fermierilor clujeni.
Modelul lor este reprezentant de Friesland, cea mai puternică şi cunoscută cooperativă a fermierilor olandezi. În timp, Friesland a evoluat şi a ajuns la proporţiile unui adevărat concern multinaţional, care a achiziţionat o serie de companii din Europa, inclusiv compania clujeană Napolact, care este cel mai important procesator de lapte din Transilvania.
Deocamdată, Cooperativa Someş-Arieş face doar primii paşi în economia transilvăneană. Fermierii care şi-au unit forţele în cadrul acestei cooperative au reuşit să ofere cantitate şi calitate în domeniul producţiei laptelui. Mai mult, Cooperativa care îi reprezintă a căpătat o forţă de negociere incomparabil mai mare decât cea a oricărui fermier individual.
„Noi putem asigura o producţie de minim 400.000 de litri de lapte. Vă daţi seama că procesatorii sunt foarte interesaţi să aibă o relaţie comercială corectă cu noi. Tocmai din această cauză am putut negocia un preţ mult mai bun pentru membrii cooperativei. Nu pot să vă ofer cifre exacte, pentru că există nişte clauze de confidenţialitate. Pot însă să vă spun că preţul pe care l-am obţinut pentru membrii cooperativei noastre este cu cel puţin 30 la sută mai mare decât cel pe care îl poate obţine un singur fermier”, a spus Marian Ciurea.
Însă tocmai pentru că au o forţă mare de negociere, fermierii asociaţi în Cooperativa Someş-Arieş au posibilitatea să obţină preţuri mai bune de la furnizorii de servicii veterinare sau de la furnizorii de furaje. În aceste condiţii, tot mai mulţi fermieri doresc să se alăture acestei forme asociative. Conducerea Cooperativei Someş-Arieş spune că va păstra uşile deschise şi pentru cei care au fost rezervaţi la început faţă de această formă de asociere. Ei vor trebui să achite doar taxele de înscriere şi vor putea beneficia apoi de preţurile negociate de Cooperativa clujeană.
Solidaritate în condiţii de criză
Însă, în timp, membrii Cooperativei Someş-Arieş au ajuns la concluzia că nu au în comun doar anumite interese comerciale, ci au început să dezvolte şi formule de solidaritate extrem de interesante. De exemplu, oamenii au început să se împrumute unii pe alţii cu furaje. Şi asta în condiţiile în care producţia de furaje de pe Câmpia Transilvaniei a fost grav compromisă de seceta de anul trecut. Însă fermierii de pe Valea Someşului, cea a Arieşului şi de la poalele Munţilor Apuseni au reuşit să obţină o producţie suficientă de furaje.
„Sunt oameni care au ajuns într-o situaţie dramatică, pentru că furajele lipsesc cu totul. Aşa că membrii cooperativei au început să se împrumute unii pe alţii, ca să iasă din iarnă. Până când dă colţul ierbii nu mai este mult, însă această perioadă este critică pentru cei care nu au putut să îşi asigure producţia de furaje”, a declarat preşedintele Cooperativei Someş-Arieş, medicul veterinar Dan Ţandea, care deţine o fermă în comuna Apahida. El adaugă faptul că membrii cooperativei pe care o conduce au manifestat solidaritate şi faţă de unul dintre fermierii căruia i-a ars silozul şi care, în lipsa sprijinului oferit de colegii săi, ar fi putut ajunge în faliment.
Miza: subvenţiile europene
Pentru fermierii clujeni, anul 2013 este unul crucial. Cei care vor reuşi să traverseze cu bine următoarele nouă luni pot considera că au scăpat de perioada cea mai gravă a crizei economice. Şi asta pentru că, din anul 2014, subvenţiile directe plătite de Uniunea Europeană se vor mări considerabil. În prezent, aceste subvenţii ajung, în anumite cazuri, să reprezinte diferenţa dintre menţinerea pe linia de plutire şi faliment, mai ales în cazul fermierilor care au fost nevoiţi să se împrumute de la băncile comerciale, pentru a confinanţa diferite proiecte europene. România a negociat cu Comisia Europeană un buget aproximativ dublu decât cel destinat în prezent plăţilor directe către fermieri, iar sporirea sumelor cu care Uniunea Europeană subvenţionează agricultura reprezintă începutul unui proces prin intermediul căruia finanţările de care beneficiază fermierii români se apropie, încet-încet, de nivelul celor de care beneficiază fermierii din vestul Europei. Acest lucru ar putea însemna începutul drumului care să îi conducă pe fermieri către prosperitate, speră membrii Cooperativei Someş-Arieş.
Însă de aceşti bani nu vor beneficia doar fermierii, ci şi furnizorii de servicii, astfel că perspectivele agriculturii româneşti pentru perioada 2014 – 2020 par să fie mai bune decât cele din ultimii ani. Cu ajutorul acestor bani europeni, cooperativele fermieilor clujeni pot spera la mai mult. De exemplu, la crearea unei reţele de puncte de colectare şi de utilaje de transport pentru lapte, care să crească profitabilitatea fermelor. Unii dintre fermieri se gândesc chiar mai departe şi visează cu ochii deschişi la posibilitatea ca, în câţiva ani, cooperativele care prind rădăcini tot mai puternice în Transilvania să poată investi în propriile lor fabrici de prelucrare a laptelui şi în puncte de desfacere în marile oraşe, care să fie asociate acestora.
Lupta pentru cotele de piaţă
Până atunci, fermierii se luptă cu recentele scandaluri alimentare. Mulţi dintre ei consideră că întregul scandal nu este decât expresia luptelor dintre marile concerne internaţionale pentru cote de piaţă. „Aceste scandaluri reprezintă un semn că fermierii români încep să conteze pe piaţă. Acum, unii ar vrea să ne scoată, pentru că stricăm unele socoteli”, spune fermierul clujean Călin Forgaciu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Lapte din judeţul Cluj.
Preşedintele Cooperativei Someş-Arieş, Dan Ţandea, este de aceeaşi părere. „Toată lumea a început să se priceapă la aflatoxină. Însă este ceva obişnuit. În fiecare an facem astfel de controale, pentru că ele reprezintă o procedură normală. Sigur, că în condiţii de umezeală, în anumite silozuri apare un fel de mucegai, aceasta este în fond aflatoxina. Însă controalele pe care le facem au tocmai rolul de a preveni apariţia unor alimente nocive pe piaţă. Vă spun că în fiecare an facem controale de radioactivitate, tot ca o procedură obişnuită. Însă poate se trezeşte cineva să spună că laptele românesc este radioactiv. Nu este radioactiv, ci, dimpotrivă, este mult mai sănătos şi mult mai bun decât laptele congelat adus din import”, spune Dan Ţandea. Călin Forgaciu afirmă că sunt anumite interese transnaţionale. „Să luăm un caz de întâmplare. Să zicem Olanda. Păi, Olanda are o producţie de 11 milioane de hectolitri de lapte. Piaţa lor internă absoarbe un milion de hectolitri. Restul trebuie vândut undeva, nu?” spune preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Lapte din judeţul Cluj.
Rezultate concrete
Poziţia fermierilor este susţinută şi de autorităţi, precum şi de mediul universitar. Şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare din judeţul Cluj, Nicolae Pivariu, afirmă că nici măcar unul dintre controalele făcute în acest an nu a relevat probleme cu laptele produs în Cluj. El recomandă consumarea laptelui produs la nivel local. La rândul său, profesorul universitar Ilarie Ivan, şeful Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală, spune că studiile realizate de medici arată că, la nivelul contaminării cu aflatoxină semnalat oficial, un adult ar trebui să consume zilnic 25 de litri de lapte pe zi, pentru o perioadă de 10 – 15 ani, pentru ca aflatoxina respectivă să aibă efecte negative asupra sănătăţii sale.